campeniinfo, stiri campeni, informatii campeni

Acasă » Actualitate » Atracţii şi mistere pe Valea Arieşului Mare: cetăţile şi cărările ascunse ale dacilor, patria vulturilor bărboşi şi chipul unui tarabostes săpat în stâncă!

Atracţii şi mistere pe Valea Arieşului Mare: cetăţile şi cărările ascunse ale dacilor, patria vulturilor bărboşi şi chipul unui tarabostes săpat în stâncă!

Publicat în 20.09.2013 la ora 13:00

tarabostesRecent, am avut ocazia de a face o drumeţie pe Valea Arieşului Mare, trecând prin Cheile Arieşului (Cheile Zugăi, cum le spun localnicii) şi, ca de fiecare dată când trec pe-acolo, am fost impesionat profund de peisaj, de frumuseţea naturală a locurilor.

Dumnezeu i-a binecuvântat pe moţi cu multe lucruri care pot deveni atractive pentru turişti, dar acestea trebuie cercetate în mod ştiinţific şi puse în valoare cum se cuvine. O promovare reală a zonei la nivel intern şi internaţional se face, evident, pe baze ştiinţifice, după cercetări făcute de profesionişti…

Cetăţile şi cărările  ascunse ale dacilor aşteaptă să fie descoperite
Valea Arieşului Mare, cu Cheile Arieşului, rămâne o taină din mai multe puncte de vedere. Mai întâi din punct de vedere etimologic. Şi, ca şi în toată zona Munţilor Apuseni, ar trebui efectuate cercetări exhaustive, de către echipe mixte de lingvişti, etnografi şi folclorişti, deoarece sunt şi aici denumiri a căror provenienţă nu este pe deplin lămurită. Aşa cum satul Târsa din judeţul nostru (comuna Avram Iancu), după spusele specialiştilor, provine de la un vechi şi enigmatic trib tracic, considerat strămoş al dacilor, cel al agatârşilor (agathyrsi), despre care Herodot afirmă că erau oameni foarte viteji şi foarte luxoşi, care purtau multe podoabe de aur şi, potrivit lui Plinius cel Bătrân, se tatuau pe tot corpul, îşi vopseau părul albastru, tot aşa sunt multe denumiri de localităţi cărora nu li se ştie încă obârşia, dar poate fi uşor bănuită. Un exemplu este satul Deve, de pe raza comunei Albac, un sat prin care trecea drumul de creastă (cărările ascunse ale dacilor), pe care se ajungea mult mai repede decât pe vale, în diferite localităţi mai mari. Fireşte că satul Deve are ca rădăcină cuvântul „dava”, care denumeşte în mod generic cetăţile dacilor. Oare s-a gândit cineva să facă cercetări şi săpături în zonă? Apare această denumire, şi altele, în vreo lucrare ştiinţifică? Nu ar avea un farmec în plus explicarea acestor denumiri turiştilor străini? Oare nu ar putea să apară şi acolo, în creierii munţilor (puncte de rezistenţă ale dacilor) trupe de reenactment, care să poarte straie dacice şi să se împodobească precum agatârşii? Cât farmec ar avea, pentru turiştii străini, să fie primiţi la recepţia pensiunilor de fete în cămăşi populare (care nu s-au schimbat, cred, de pe vremea dacilor) sau să aibă ca ghizi feciori îmbrăcaţi ca strămoşii noştri, care să-i ducă pe amatorii de senzaţii tari şi de sălbăticie pe vechile cărări de creastă, pe care circula şi Horea, cu moţii lui, acum câteva secole…

Munţii Apuseni, patria vulturilor bărboşi
Şi, pentru că vorbeam despre cărările de creastă (pe care numai cei foarte bătrâni, probabil, le mai ştiu), să nu uităm că noi raportăm în prezent distanţele şi accesibilitatea pe drumurile de azi, care sunt de dată relativ recentă. Pe vremea lui Horea pe acest drum, care urmează Valea Arieşului Mare, nu se putea merge nici cu calul, darămite cu căruţa, deoarece pereţii stâncoşi izbucneau drepţi, spre cer, chiar din albia râului! În acest context, am stat de vorbă cu câţiva bătrâni şi am aflat că localnicii denumesc Cheile Arieşului drept Cheile Zugăi. De ce? Cică pe vremuri, aici, crescătorii de animale duceau un război necurmat cu o fiară înaripată căreia ei îi spuneau „zugă”!!! Nu poţi, auzind rezonanţa acestui cuvânt, să nu te gândeşti la teribilul vultur bărbos (Gypaetus barbatus), denumit popular ca „Zăgan”, o specie maiestuoasă de vultur, cu anvergura aripilor de 2,8 metri, cu o greutate între 5 şi 9 kilograme, cu capul complet acoperit de pene, care a stăpânit mii de ani înălţimile şi stâncăriile munţilor noştri. Ultimul exemplar în ţara noastră a fost împuşcat în anul 1938, dar sunt unii care susţin că ar fi văzut un exemplar în anul 2009. Nici azi nu se ştie dacă specia a dispărut de la noi, sau dacă mai brăzdează uneori, vreun ultim exemplar, cerul patriei noastre… Decimat de crescătorii de animale, căci era atât de puternic încât putea răpi fără probleme un miel sau un berbecuţ, decimat de vânători pentru că împuţina caprele negre, vânat de ornitologi pentru studii şi îmbogăţirea colecţiilor, iată, acesta pare să fi ajuns la extincţie. Rude mai mici ale acestuia se mai află încă în Pirinei, Caucaz, Pamir în Himalaya şi în câteva zone muntoase din Africa.

Un tarabostes străjuieşte intrarea în Cheile Zugăi
La intrarea dinspre Albac în Cheile Zugăi, pe versantul din dreapta, un localnic a descoperit acum câţiva ani un chip cioplit, de mari dimensiuni. Cam pe acolo pe unde s-ar părea că trecea pe vremuri o cărare povârnită ce ducea la satul Deve, despre care vorbeam anterior. Chipul reprezenta un bărbat cu barbă şi cu o căciulă tuflită, de genul celor pe care le purtau conducătorii daci, aşa-numiţii „tarabostes”. Din păcate, de-a lungul timpului, intemperiile şi vibraţiile produse de excavaţiile din zonă l-au deteriorat într-atât încât azi este de nerecunoscut, mare parte din faţa acestui chip prăbuşindu-se în mod jalnic. Descoperitorul chipului cioplit afirmă că acesta apare într-o veche lucrare monografică, dar până în prezent nu a reuşit să dea de acea lucrare, pentru a-şi susţine ipoteza că acolo, pe versantul muntelui, era un semn de avertizare pentru străinii care se încumetau să calce pe teritoriul tribului dacic ce stăpânea ţinutul. Oare cum se numea tribul acela? Să fi rezistat, oare, vreo familie a enigmaticilor agatârşi şi aici, pe Arieşul Mare, până la contopirea lor în marele popor al dacilor, unificat de Burebista? Iată încă o enigmă care ar trebui să-i provoace pe cercetători…

Cea mai veche casă din Albac are 250 de ani!
Cea mai veche casă din comuna Albac are nu mai puţin de 250 de ani şi este în proprietatea familiei Popa. Cel care ne-a prezentat-o este Vasile Popa, fostul primar ţărănist al comunei. El afirmă că această căsuţă făcută din bârne (pe care deocamdată familia sa o foloseşte ca bucătărie de vară) nu exista pe vremea lui Horea, dar mai mult ca sigur că acei copaci din care s-au făcut bârnele existau. Vă imaginaţi cam ce vârstă trebuia să aibă un copac din care s-au făcut bârne cu grosimea de 50-60 de centimetri? Eheeei, dacă ar putea vorbi acele bârne… Vasile Popa intenţionează, după cum ne-a declarat, să înfiinţeze acolo, în „casa veche”, o colecţie muzeală, cu lucruri dintre cele mai vechi, adunate de la locuitorii din comună.
Închei aici, cu un îndemn pe care-l fac celor pasionaţi de istorie, geografie, botanică, zoologie, etnografie, folclor, lingvistică şi istorie, să se aplece în mod serios spre posibilitatea ca Valea Arieşului Mare şi alte zone prea puţin cunoscute din Munţii Apuseni, să facă obiectul unor cercetări, care ar putea sprijini foarte mult viitoarea dezvoltare turistică a zonei! Şi poate că şi autorităţile ar trebui să se implice în sprijinirea unui proiect de cercetare multidisciplinară a zonei…

Acest articol a fost citit de 2090 ori

5.0
01

Comentarii

Comentarii

5 Comentarii la Atracţii şi mistere pe Valea Arieşului Mare: cetăţile şi cărările ascunse ale dacilor, patria vulturilor bărboşi şi chipul unui tarabostes săpat în stâncă!

  1. motzu Răspunde

    23.09.2013 la 9:52

    Super prezentare! Felicitari!

  2. tirca valentin Răspunde

    24.01.2014 la 9:02

    AGATHIRSII SUNT INCA AICI.CAUTATI SITE-UL LUPTATORII ORDINULUI DRAGONULUI ,SAU , AGARTHA CODE MAREA EPOPEE

  3. monica Răspunde

    31.01.2014 la 19:30

    Târsa, conține doi termeni g-daci:Tera(Treime)şi So(sfântă). Este vorba de treimea g-dacă formată din Maica Sfântă şi fii gemeni care se află la obârşia neamului g-dac.Pentru că a avut doi gemeni s-a mai numit şi Doichia, iar g-dacii se mai numeau Doi, Dai, Danai, Diaci.Treimea se mai numea Gemina, GeaMana iar simbolul ei era leul şi V-ul ca simbol al victoriei. Aceste simboluri:Doi lei, pe bis. din Densuş,leul sau leii la mormintele vechii Dacii, în stema Daciei, cele trei personaje de pe cosoni, leoaica cu gemenii, inscripţiile Gemina pe cărămizi, olane.. şi V-ul de pe monedele din vremea lui Filip, nu sunt simboluri romane ci g-dace. Gemenii sunt capetele gemene din minele de la Roşia, cavalerii danubieni, cavalerii din reprezentările mitraice, unde apar adesea cu Mama care ţine caii de dârlogi, în faţa unei mese pe care se află un peşte.

  4. tirca valentin Răspunde

    16.02.2014 la 1:53

    AGATHIRSII SUNT STAPINII DE DREPT AI RISULUI DE “TARA ” NUMIT ROMANIA .VIZIONATI AGARTHA CODE MAREA EPOPEE SI LUPTATORII ORDINULUI DRAGONULUI

  5. tirca valentin Răspunde

    15.04.2014 la 18:47

    thirsa, tircov ,tirgoviste ,tharquinia ,tara thirsei(birsei) ,toate au legatura cu dinastia AGATHIRSA – THAARQA,(scrisa in greaca SPARGHA) CEA MAI VECHE DINASTIE IMPERIALA EUROPEANA .ACEASTA DINASTIE ERA COMPUSA DIN FAMILIILE IMPERIALE IN NR DE 17 ALE AGATHIRSILOR, FIECARE FAMILII AVIND UN THRCAAR. CONFEDERATIA ACESTOR THRCAARI ERA CUNOSCUTA SI SUB MUMELE DE C.T.A.I (crai ,ctitor) . io as thaarq un ag valentin unul al 7 -lea dintre ctai

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.