Actualitate
Ceremonial solemn la „Crucea Iancului” în deschiderea cele de-a doua zile a Târgului de Fete de pe Muntele Găina
Târgul de Fete, cea mai mare şi mai cunoscută sărbătoare populară din România, a continuat astăzi, pe Muntele Găina, la manifestare participând mii de oameni veniţi din întreaga ţară.
Cea de-a doua zi a sărbătorii a început dimineaţa cu un ceremonial solemn organizat la „Crucea Iancului” prin care participanţii, oficialităţi sau oameni simpli, au cinstit memoria înaintaşilor care au luptat pentru neamul românesc. În cursul zilei sunt programate concerte în aer liber cu nume mari ale muzicii populare româneşti.
Târgul de Fete, cea mai mare şi mai cunoscută sărbătoare populară din România, continuă, duminică, pe Muntele Găina, la manifestare participând mii de oameni veniţi din întreaga ţară. Târgul a început, duminică dimineaţa, cu un ceremonial solemn la „Crucea Iancului” de pe Muntele Găina, unde a avut loc o slujbă Te Deum şi oficialităţile prezente la eveniment au depus coroane de flori. Ceremonialul a devenit deja o tradiţie care se păstrează cu sfinţenie în fiecare an, fiind momentul simbolic prin care participanţii cinstesc memoria înaintaşilor care au luptat pentru neamul românesc. Personalitatea cea mai cunoscută a Ţării Moţilor este Avram Iancu, un avocat transilvănean şi revoluţionar român paşoptist, care a jucat un rol extrem de important în Revoluţia de la 1848. Avram Iancu, denumit şi „Crăişorul Munţilor”, a fost de fapt conducătorul Ţării Moţilor, cel care în 1849 a comandat armata românilor transilvăneni împotriva trupelor ungare. „Crucea Iancului” aflată în cel mai înalt punct de pe Muntele Găina a fost construită în 1924, la împlinirea a 100 de ani de la naşterea eroului naţional Avram Iancu, iar monumentul a fost sfinţit în acel an chiar în timpul Târgului de Fete în prezenţa Regelui Ferdinand I.
Duminică programul Târgului de Fete cuprinde şi un târg al meşterilor populari dar şi un spectacol folcloric cu nume mari ale muzicii populare româneşti precum Veta Biriş, Nicolae Furdui Iancu, Traian Jurchelea, Mirela Mănescu şi Ancuţa Matei. Spectacolul folcloric va dura câteva ore şi în cadrul acestuia îşi vor da concursul şi ansambluri reprezentative din judeţele Alba, Cluj, Hunedoara, Bihor şi Arad (zone din care în vechime veneau participanţii la Târgul de Fete de pe Găina).
„Ne bucură numărul mare al oamenilor care au venit în acest an la Târgul de Fete şi pentru noi este o dovadă că românii apreciază tradiţiile autentice. Este atât o sărbătoare populară care dăinuie peste ani dar şi încercarea noastră de a susţine şi promova meşteşugurile tradiţionale prin târgul meşterilor populari, portul popular românesc prin parada care deschide an de an Târgul de Fete dar şi muzica populară autentică prin numele mari ale folclorului românesc invitate la fiecare ediţie. Târgul de Fete de pe Muntele Găina este pe drept cuvânt un brand al tuturor românilor” a spus Daniela Floroian, directorul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba.
Târgul de Fete a debutat, sâmbătă, în Avram Iancu, cea mai apropiată localitate de Muntele Găina, cu o paradă a portului popular. Deschiderea oficială a celei mai mari sărbători din România a fost făcută de tulnicăresele din Avram Iancu, tulnicul fiind un simbol al Ţării Moţilor dar şi al Târgului de Fete. La amiază a avut loc finala Festivalului Concurs ,,Cultură pentru Cultură” la care au participat câştigătorii locurilor I de la toate secţiunile de concurs din zonele Blaj, Sebeş, Ocna Mureş şi Munţii Apuseni. La ora 16,00 a avut loc un spectacol folcloric deschis de Ansamblul Folcloric al Judeţului Alba cu soliştii Roxana Reche, Dorina Nariţa, Maria Filimon, Floricica Moga, Nicolae Tuhuţ, Cătălin Haşa (dirijor Alexandru Pal). În spectacol au fost incluse şi recitaluri susţinute de Leontina Fărcaş, Sava Negrean Brudaşcu şi Ansamblul „Bănăţeana” din Timişoara (coordonator Adela Chelaru).
Târgul de Fete de pe Muntele Găina a cuprins în acest an un program diversificat printre ingredientele principale ale manifestării fiind spectacolele folclorice cu nume mari ale muzicii populare româneşti, un concert VOLTAJ, focurile de artificii şi petrecerile în aer liber.
Sâmbătă seara participanţii au urcat pe Muntele Găina, unde la ora 20,00 a avut loc un spectacol al claselor de chitară, canto muzică uşoară şi dans modern din cadrul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba, urmat apoi de la ora 21,00 de un concert al trupei TODaY, show produs de compania DeMoga Music. Surpriza serii a fost trupa VOLTAJ care a urcat pe scenă în jurul orei 22,00 cu un show special, iar petrecerea a continua pe Muntele Găina până târziu în noapte cu discotecă în aer liber, focuri de tabără şi focuri de artificii. Sute de tineri au ales să petreacă în jurul focului de tabără până spre dimineaţă.
Târgul de Fete de pe Muntele Găina este organizat de Consiliul Judeţean Alba, Centrul de Cultură „Augustin Bena”, Consiliul Local şi Primăria Avram Iancu.
Târgul de Fete – cea mai mare sărbătoarea populară din România
Târgul de Fete de pe Muntele Găina este pe drept cuvânt un brand al României, manifestarea fiind cunoscută ca fiind cea mai mare sărbătoare populară în aer liber. Târgul de Fete a stârnit şi numeroase mituri sau curiozităţi, iar una dintre acestea ar fi cea a „vânzării” tinerelor pe munte aşa cum s-ar deduce din numele sărbătorii. Specialiştii în etnografie şi folclor spun însă că pe munte niciodată nu s-au „vândut” fete dar în schimb, în vechime, se puneau bazele unor căsătorii între flăcăii şi fetele din zonă. La Târgul de Fete se adunau locuitorii din Munţii Apuseni pentru a face schimb de produse dar era şi un prilej pentru întâlnirea şi căsătoria tinerilor din zone îndepărtate, care veneau aici cu părinţii. Pregătirile pentru urcatul pe munte se făceau cu câteva zile înainte iar duminica cu noaptea în cap se urca pe munte în poiana unde avea loc târgul. Se spune că fetele veneau cu zestrea încărcată pe cai, iar cununia se făcea pe loc de către preoţii care participau la acest eveniment. Ceremonia era însoţită de cântece şi schimb de jocuri cu „strigături”, iar fetele „se luau”, nu se cumpărau. Această manifestare etno-culturală a fost menţionată prima dată în documente în 1816.
În decursul timpului la Târgul de Fete au participat, potrivit relatărilor istorice, personalităţi importante precum împăratul austriac Franz Joseph I, în timpul unei vizite în Transilvania, în 1852, primul-ministru al României din perioada interbelică Ionel I. C. Brătianu, pentru vizita acestuia fiind amenajată o tabără de corturi, sau regele României Ferdinand I, în 1924, în prezenţa căruia s-a sfinţit „Crucea Iancului”.
Astăzi, Târgul de fete de la Găina s-a transformat într-o mare sărbătoare folclorică, la care îşi dau concursul locuitorii din zona Munţilor Apuseni, din judeţele apropiate şi chiar din ţinuturi mai îndepărtate ale ţării. Târgul de Fete se organizează, al fel ca şi în vechime, în cea mai apropiată duminică de 20 iulie, ziua Sfântului Ilie. Deschiderea o fac vestitele tulnicărese de la Avram Iancu, după care urmează programul artistic al participanţilor care durează până spre seară. Începând din 2006 Târgul de Fete de pe Muntele Găina este marcă înregistrată a Consiliului Judeţean Alba şi are ca slogan chemarea: „Hai pe Muntele Găina, hai pe muntele dragostei!”
Actualitate
Primăvara capricioasă, în Apuseni: De la +22°C la 0°C în mai puțin de 24 de ore
În Apuseni, „zăpada mieilor”, cum este numită popular, a început să se aștearnă încă de azi noapte și a acoperit florile de primăvară.
Dacă în urmă cu câteva zile, chiar si la munte se înregistrau +22°C, de miercuri dimineața, iarna ne arată că mai are energie ca să ne facă surprize.
„Natura ne surprinde din nou! Ninge ca în povești la Arieșeni! Mai ieri ne bucuram de vara timpurie, azi iarnă în toată regula”, spun localnicii.
• Zăpada mieilor – semnificație
Zăpada mieilor este o denumire populară care se referă la ninsorile ce vin după data de 9 martie, când se termină Zilele Babelor. Zăpada mieilor sau zăpada berzelor este cunoscută în popor încă din vechime și este considerată benefică.
Din bătrâni, ninsorii venite de după data de 9 martie i se spune zăpada mieilor și este considerată semn bun pentru că ne aduce spor și bogăție. Unii spun că ninsoarea mieilor e pe la sfârşitul lui martie, alţii spun că e pe la începutul lui aprilie. În această perioadă sunt aduşi pe lume mieii, simbolul primăverii. Această zăpadă udă pământul și îl pregătește astfel pentru recolte bogate.
Există însă și posibilitatea ca această zăpadă să dăuneze culturilor. Dacă ea vine prea târziu și este însoțită de viscol și temperaturi negative mai multe zile la rând, atunci agricultorii au motive de îngrijorare.
• Zăpada Mieilor – legendă
Legendele spun că atunci când seva primăverii a început să tulbure liniștea firii, Soarele, sătul de atâta iernat, a încercat să fugă spre miazăzi, spre căldură. Ca să poată evada pe poarta cerului, a pus câte o babă pe cei nouă cai ai caleștii sale, știind că acestea sunt ”mai rele decât diavolul”.
Trecură astfel ca vântul de poarta Raiului, unde păzitorul ei – Sân Toader, înghețat de frigul iernii, a băgat de seamă prea târziu ce s-a întâmplat. Speriat, el a fugit în grajdurile cerului, a luat nouă bidivii puternici, a pus nouă moși să-i încalece și a pornit în urmărirea Soarelui. Au căutat ei opt zile, dar i-au pierdut urma, căci babele afurisite mânau caii de se zdruncina cerul, lăsând să cadă pe Pământ ninsoare și viscol. Prăpăd, nu alta, iar moșii, mai blânzi și mai domoli, nu se puteau pune cu ele…
A noua zi însă, moșul Alexe i-a dat de urmă, și împreună cu ceilalți moși, au pornit să-l prindă pentru a-l obliga să meargă pe drumul lui ceresc, lăsat de Dumnezeu. Și-n ziua când au găsit Soarele, Pământul cu vietățile lui s-a trezit la viață. ”Și de aceea de la zilele Babei Dochia, cea mai strașnică babă, sunt nouă zile până la Sân Toader și de la Sân Toader – nouă zile până la Alexe – omul lui Dumnezeu și de la Alexe – nouă zile până la Buna-Vestire”. (Marcel Olinescu – ”Mitologia românească”).
Actualitate
Tânăr de 29 de ani din Câmpeni cercetat de polițiștii din Alba Iulia, după ce a fost depistat conducând sub efectul substanțelor psihoactive
Astăzi, 16 aprilie 2024, în jurul orei 01.30, polițiștii de ordine publică din cadrul Poliției Municipiului Alba Iulia au oprit, pentru control, pe Calea Moților din Alba Iulia, un autoturism care era condus de un tânăr de 29 de ani, din Câmpeni.
În urma testării conducătorului auto, cu aparatul din dotare, au reieșit indicii cu privire la posibila prezență a substanțelor psihoactive. Menționăm că aceasta nu reprezintă probă în cadrul dosarului penal, persoana fiind condusă la o unitate medicală, pentru recoltarea de probe biologice, în vederea stabilirii cu exactitate a consumului unor substanțe interzise.
Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului sau a altor substanțe.
FOTO: ARHIVĂ
Actualitate
Bărbat de 32 de ani din Câmpeni, condamnat la închsoare cu executare, reținut de polițiști și dus la Penitenciarul Aiud
Miercuri, 10 aprilie 2024, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Câmpeni au identificat un bărbat de 32 de ani, din orașul Câmpeni, care este posesorul unui mandat de executare a pedepsei închisorii emis la data de 10 aprilie 2024, de Judecătoria Lugoj.
Bărbatul a fost condamnat la executarea unei pedepse privative de libertate de 2 ani și 5 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
Condamnatul a fost depusă în penitenciarul Aiud, pentru executarea pedepsei.
FOTO: ARHIVĂ
-
Actualitateacum 2 luni
MESAJE de ZIUA INDRAGOSTITILOR 2024. Ce declaraţii şi mesaje de dragoste puteţi să îi transmiteţi persoanei iubite | campeniinfo.ro
-
Actualitateacum o lună
MESAJE de 8 MARTIE 2024, Ziua Femeii. Felicitări, urări și SMS-uri pentru femeile din viața voastră | campeniinfo.ro
-
Actualitateacum 3 săptămâni
Mesaje de PAȘTELE CATOLIC 2024. FELICITARI, URARI și SMS-uri pe care le poţi trimite celor dragi | campeniinfo.ro
-
Actualitateacum 2 săptămâni
Păcăleli și farse de 1 APRILIE 2024: Idei de farse pe care prietenii le vor ține minte mult și bine | campeniinfo.ro
-
Actualitateacum 2 luni
Mesaje de Dragobete 2024. Ce SMS -uri, felicitări şi mesaje de dragoste putem trimite de ziua îndrăgostiţilor la români | campeniinfo.ro
-
Actualitateacum 2 luni
Mesaje de 1 martie, Mărțisor 2024. Felicitări şi urări pe care le puteţi trimite cu ocazia venirii primăverii | câmpeniinfo.ro
-
Mondenacum 2 luni
Valentines day 2024: CITATE despre dragoste și iubire. MESAJE celebre | campeniinfo.ro
-
Știri din zonăacum 2 luni
Eroii moți Horea, Cloșca și Crișan comemorați la Albac