campeniinfo, stiri campeni, informatii campeni

Acasă » Știri din zonă » Comuna Albac se ridică treptat, dar sigur, la standardul de destinație turistică națională și europeană

Comuna Albac se ridică treptat, dar sigur, la standardul de destinație turistică națională și europeană

Publicat în 20.07.2017 la ora 10:00

Comuna Albac este așezată în partea de nord-vest a judeţului Alba și are o suprafaţă de 54 kmp.

Străbătută de DN 75 şi de DJ 108, comuna se află la 92 km distanţă de municipiul Alba-Iulia şi la 17 km distanţă de Câmpeni, cel mai apropiat oraş. Locul, binecuvântat de Dumnezeu cu cele mai alese daruri, rivalizează cu renumitele destinaţii turistice ale lumii, datorită tradiţiilor sale, folclorului, mănăstirilor şi bisericilor din lemn, a peşterilor şi rezervaţiilor naturale.

Comuna este renumită și datorită lui Nicola Ursu, zis Horea, care s-a născut și a pornit răscoala moților pe aceste meleaguri. Locuinţele sunt răspândite pe dealurile din jur, grupându-se în cele 16 sate: Albac – Centru, Bărăşti, Cioneşti Budăieşti, Ruseşti, Dealul Lămăşoaia, Rogoz, După Pleşe, Pleşeşti, Potionci, Tamboreşti, Faţa, Deve, Sohodol, Roşeşti, Costeşti.

– Domnule primar, așa cum se știe, comuna Albac a fost modernizată anii trecuți atât pe fonduri europene, dar și cu fonduri de la Guvern sau Consiliul Județean Alba. Mai aveți proiecte care vă ridică încă probleme?
– Comuna Albac a fost aleasă, acum 10 ani, printre cele 6 localități din țară în care urma să se ridice un campus școlar ultramodern în cadrul unui parteneriat între Ministerul Învățământului și Primăria Albac. S-a făcut un proiect unic pe țară care cuprindea mai multe obiective ce urmau să fie edificate în respectivul campus. Am achiziționat 14 hectare de teren în satul Sohodol, să facem o fermă didactică pentru că restul clădirilor le cam aveam. Din proiectul mare, Consiliul Local Albac a ales să înceapă cu internatul, pe care l-am pus la punct și acum are condițiile de ”3 margarete” dintr-o pensiune: geamuri termopan, dușumele schimbate, grupuri sanitare moderne cu dușuri, utilități schimbate, mobilier nou, cazare de 4 locuri în camere cu băi proprii. Avem capacitate de cazare de 60 de locuri. În perioada rece avem 45 de copii care dorm constant în internat. Am rămas în schimb cu cantina școlară neterminată, doar cu 30 la sută din lucrare făcută, deoarece nu am mai primit finanțare. Acum școlarii mănâncă în cantina Căminului Cultural Albac. E păcat, pentru că tot banii țării sunt investiți în lucrarea de la cantina școlară începută și neterminată. La vremea aceea, am rezolvat politic să ne fie alocați 6 miliarde de lei vechi, promiși de altfel pentru investiție, din partea Guvernului Răzvan Ungureanu. A fost publicată și hotărârea de guvern prin care se aloca Albacului 6 miliarde de lei pentru terminarea cantinei. A picat Guvernul Ungureanu după 3-4 zile de la alocarea banilor, a venit Guvernul Ponta și toți banii primarilor din opoziție au fost retrași. Și iar a rămas cantina neterminată. Știu că, în România, când nu ești la putere și ești în opoziție, iei șuturi în fund și nu-ți dă nimeni un leu. Păcat. Și copii din Albac au părinți care au votat PSD, chiar dacă nu au câștigat ei alegerile aici, dar nu e corect să nu beneficieze de cantina școlară. Așa că anul acesta am cerut din nou bani, pentru cantină.
– Mai aveți și alte proiecte pentru care ați solicitat fonduri de la Guvern?
– Am mai cerut bani pe un proiect care urmărește reabilitarea unui pod peste râul Arieș, podul de la Avrămești, care este degradat. Am cerut bani și pentru reabilitarea unui drum de 6 km, care leagă satele Potionci – Pleșești – Tamburești. Un alt proiect, în faza de licitație, este cel care vizează reabilitarea unui drum de 4 km în satul Bărăști spre satul Cionești, care trece apoi în județul Cluj, dar pentru acest drum ne-a dat bani Consiliul Județean Alba. În rest, avem 12 km de drumuri comunale asfaltate deja pe Măsura 3.2.2, pe finanțarea trecută. Avem și medici de familie, stomatolog, veterinar, centru de informare turistică, cu angajați în permanență la dispoziția turiștilor.
– Dar ce nu aveți?
– Nu avem cultura necesară să păstrăm comuna Albac curată cum o recomandă statutul ei de stațiune turistică. Dar lucrăm la mentalitate, ne luptăm. Plătim 100 de milioane de lei pe lună ridicarea gunoiului din comună ca, până la urmă, să depistăm că vin cetățeni din alte comune – Gîrda, Horea – ca să-și arunce gunoiul în tomberoanele noastre. O fi și perioada de vară, cu mulți turiști pe Valea Arieșului… Le-am asigurat, pe toate ieșirile din drumurile sătești în drumul național câte trei containere – albastru, galben, verde – și când coboară la vale, vin cu sacii și le pun în aceste containere. Asta nu ar fi rău pentru locuitorii mei din Albac, dar vin și de prin alte părți, noaptea, și își lasă gunoaiele în tomberoanele noastre. Noi am pus vreo 70 de containere din acestea mari, în tot centrul de comună. În Gîrda n-am văzut, în Scărișoara nu am văzut. Am văzut ceva prin Horea, dar foarte puține. Și uite că pe noi, albăcenii, ajunge să ne coste 100 de milioane pe lună numai ridicarea gunoiului.
– Planuri pentru viitorul apropiat?
– Ce vrem să facem acum este să aranjăm piața la ieșirea din centru spre Horea. Să amenajăm o piață cum au făcut horenii în centrul lor. Până la Târgul Național de Turism din septembrie vrem să amenajăm astfel zona aceasta centrală, cu căsuțe pentru comercianți. Facem un zid, lărgim cu 3 m parcarea spre zid. Deasupra peste vale, pe zid, vom amenaja vreo 7-8 căsuțe pentru piețari. Din păcate, în zi de piață se pun tot pe marginea drumului din centru, pe jos, deși avem spațiu amenajat special pentru piață. Și cu magazinele pe centru stăm bine. Oamenii au avut ceva bani, din subvenții de la APIA sau pe proiectele cu fermele de subzistență, așa că au putere de cumpărare. Ba a mai mers vânzarea cu fructele de pădure, deci nu este chiar rău.
– Deci albăcenii s-au învățat acum să se descurce cu obținerea finanțării de la APIA?
– În mare parte, se descurcă. Dar o problemă mare, cu care se confruntă cetățenii comunei Albac, beneficiari de subvenții APIA, este cuprinderea, mai nou, a unor terenuri în aria naturală protejată a Parcului Natural Apuseni. S-a trasat un nou contur pentru aria naturală protejată în care au intrat case, curți, pășuni ale oamenilor, proprietăți private. Este o mare problemă lucrul acesta. S-a făcut un memoriu către ministrul Mediului, semnat de toți primarii ale căror localități sunt afectate de noua trasare a ariei protejate, ne-am întâlnit cu toții la Sudrigiu, la sediul Parcului Natural Apuseni. O delegație de primari din Apuseni, în frunte cu deputatul Corneliu Olar, a fost la București de a depus acest memoriu. Răspunsul dat de minister? Că o să vadă, că o să analizeze. Nu e prea logic, pentru că proprietățile private ale oamenilor sunt în interiorul Parcului Natural Apuseni. Parcul acesta s-a înființat de câțiva ani. Și oamenii nu mai au dreptul constituțional ca acum, pe proprietățile lor, pe care le au din strămoși, să-și primească acele subvenții de la APIA. Bine, nu îi lasă. Dar atunci de ce nu le dă nicio despăgubire? Albacul nu are decât vreo 14 hectare pe care nu mai iau oamenii acum subvenție. Au în schimb Gîrda, Scărișoara, câte 400 – 500 de hectare în această situație. Asta pentru că cineva, de printr-un minister, a făcut cu GPS-ul sau pe hartă, într-un birou, un nou contur.
– Oamenii de aici trăiesc de pe urma lemnului, a vitelor. Cum reușesc să-și valorifice produsele?
– Un lucru foarte bun care s-a realizat în comună, și asta cu implicarea directă a domnului viceprimar Nicolae Costea, este înființarea unui centru de colectare a laptelui. La început mai timid, dar în prezent o firmă din Cluj vine și adună acum cantități însemnate de lapte. Un lucru bun, pentru că din pădure nu mai puteau trăi oamenii. La colectarea laptelui se recoltează de fiecare dată probe de grăsime, de concentrație și altele, astfel încât produsul să fie declarat corespunzător. Laptele este ecologic, și provine de la vacile albăcenilor care pășunează pe munte. Primesc 1,5 lei pe litru, un preț foarte bun față de cât se dă pentru laptele de la șes. Se recoltează doar lapte de la vacile care figurează în documentele depuse la APIA că pășunează ecologic.
– Munții Apuseni se confruntă, de ani buni încoace, de o mare problemă: depopularea zonei. În comuna Albac se întâmplă altfel?
– Da, o altă mare problemă a noastră este depopularea zonei. Tinerii pleacă din localitate la lucru, majoritatea băieților merg ca șoferi de TIR pe comunitate (transport internațional în Uniunea Europeană – n. red.) și nu se mai întorc, se stabilesc în alte părți. Cei rămași acasă sunt din ce în ce mai îmbătrâniți. Avem cu 24 de familii mai puține decât anul trecut. Au plecat de aici sau au murit. Avem, de exemplu satul Costești. Înainte vreme aveam aici școala cu clasele I – VIII, cu vreo 200 de elevi. Acum mai sunt 3-4 copii. Școala încă mai funcționează, dar de la anul se închide. Sunt suprafețe întregi de terenuri pe care nu le mai cosește nimeni, la care se ajunge din ce în ce mai greu. Cu timpul, sunt invadate de pădure. O să apară fiarele sălbatice, din ce în ce mai multe. Deja, sus în munți, unde pădurea tânără este deja la 4 – 5 metri înălțime, foarte deasă, deja au apărut lupii, au apărut urșii. Sunt domeniile publice acolo. Albacul are pădurile pe teritoriul Clujului, pe raza comunei Măguri Răcătău.
– Totuși, administrația locală, cu sprijinul Consiliului Județean Alba, se ocupă de promovarea zonei, a istoriei și frumuseților sale naturale…
– Da, avem un centru de informare turistică, obiectiv construit cu fonduri europene prin asocierea a trei comunităţi: Albac, Vadu Moţilor şi Horea. Obiectivul a fost realizat prin măsura europeană 3.1.3, o investiţie care a costat în jur de 800.000 de lei, construcţie gândită pentru a promova turismul de pe Valea Arieşului. Avem un parteneriat de colaborare cu Vadu Moţilor, Albac şi Horea. Prin pliante, bannere, articole și fotografii încărcate on-line, sunt promovate din punct de vedere turistic. Am cumpărat pentru dotarea Căminului Cultural 140 de costume populare. Eu și viceprimarul ne îmbrăcăm primii, la manifestările populare, în costume populare ca să-i determinăm pe tineri să nu le fie rușine cu portul lor tradițional. Avem acțiuni și pentru tineri, și pentru vârstnici. Pe măsura 3.2.2, pe finanțarea europeană trecută, am ridicat centrul de zi pentru vârstnici. Am organizat recent o excursie cu 56 de pensionari din Albac la Mănăstirea Prislop, la mormântul părintelui Arsenie Boca. De Sfinții Petru și Pavel, Primăria Albac a organizat pe Muntele Dorna, unde sunt taberele de vară pentru pășunatul vitelor din Albac, o manifestare. Le-am amplasat o cruce din marmură, cumpărată de la Simeria, o troiță, pentru ca să-i ferească Dumnezeu de rele, de vreme tare, de fiarele sălbatice. A fost sfințită troița, de către un sobor de preoți, apoi a urmat o serbare câmpenească. Și, așa cum deja a intrat în tradiție, în perioada 1 -3 septembrie, vom găzdui ediţia a XIII-a a Târgului Naţional de Turism Rural. Oferte de turism în mediul rural vor fi prezentate pentru cei interesaţi, iar evenimentul va include şi expoziţii, demonstraţii de artă culinară şi meşteşugărească şi spectacol cu interpreţi şi ansambluri de muzică populară. Vă așteptăm cu drag la Albac!
– Vă mulțumesc!

Nicoleta IDITA – TOMUȚA

Acest articol a fost citit de 888 ori

Comuna Albac se ridică treptat, dar sigur, la standardul de destinație turistică națională și europeană
5 (100%) 1 vote

Comentarii

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Completează termenul lipsă * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.