Un porc crescut și sacrificat într-o gospodărie din comuna Sălciua a fost depistat cu trichineloză, au anunțat miercuri reprezentanții Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Alba. Carnea și toate subprodusele rezultate din sacrificare au fost confiscate și trimise la neutralizare, pentru a elimina orice risc pentru sănătatea publică.

Potrivit DSVSA Alba, examenul trichineloscopic a fost efectuat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit din localitate, iar diagnosticul a fost confirmat ulterior de Laboratorul Sanitar Veterinar și pentru Siguranța Alimentelor din cadrul instituției.

În conformitate cu legislația în vigoare, carcasa porcului și subprodusele au fost declarate improprii consumului uman și au fost dirijate către neutralizare, în baza Regulamentului (CE) nr. 1069/2009.

Animalul era identificat și înregistrat în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor (SNIIA), fiind crotaliat. Proprietarul urmează să fie despăgubit, autoritățile deschizând dosarul necesar pentru acordarea compensațiilor prevăzute de lege.

DSVSA: Examenul pentru depistarea trichinelozei este obligatoriu pe tot parcursul anului

Reprezentanții DSVSA Alba atrag atenția că obligația efectuării examenului trichineloscopic nu se aplică doar în perioada sărbătorilor de iarnă, când au loc cele mai multe sacrificări în gospodării, ci pe tot parcursul anului.

Instituția avertizează că este strict interzis consumul cărnii, al șoriciului, al urechilor sau al altor produse provenite de la un porc sacrificat înainte de obținerea unui rezultat favorabil al examenului de laborator. Obligația verificării se aplică atât porcilor identificați și înregistrați în baza națională de date, cât și celor neidentificați.

Ce este trichineloza

Trichineloza este o boală parazitară care se transmite de la animale la om prin consumul de carne infestată cu larve ale parazitului Trichinella. La porci, infestarea nu produce, de regulă, simptome vizibile, astfel că un animal infectat poate părea perfect sănătos.

Specialiștii subliniază că singura metodă sigură de depistare a bolii este examinarea de laborator a probelor de carne. Din acest motiv, fiecare sacrificare a unui porc în gospodărie trebuie anunțată medicului veterinar din localitate, înainte ca produsele rezultate să fie consumate.

Teodor Coroiu, cunoscut de prieteni și cunoscuți drept Petrișor, este un fermier din comuna Vidra care a dorit să informeze cititorii ziarului „Unirea” și autorităților statului  necazul prin care a trecut recent. Totodată, el a vorbit despre dificultățile cu care se confruntă locuitorii din această zonă a Apusenilor și despre nemulțumirile lor față de modul în care autoritățile gestionează problema atacurilor urșilor.

Acesta locuiește în satul Pleșcuța, una dintre cele mai pitorești așezări din Munții Apuseni, situată la peste 700 metri altitudine, în apropierea Rezervației Naturale Cheile Văii Morilor și Colțul Sturului. Dacă în urmă cu câteva decenii satul era plin de viață, cu familii familii numeroase, astăzi a mai rămas doar o treime din populația de odinioară. Situația este asemănătoare în multe dintre satele de pe dealurile și culmile Apusenilor, unde numeroase gospodării au rămas pustii după ce bătrânii s-au stins, iar urmașii au ales să plece în alte zone ale țării sau în străinătate.

Unele proprietăți au fost cumpărate de persoane din alte localități, pe care le folosesc ca locuri de vacanță, iar foarte puțini au ales să se stabilească definitiv în aceste sate. În trecut, majoritatea localnicilor își asigurau traiul din agricultură și creșterea animalelor. Primăvara, turmele de oi, vaci, boi și cai – animale care necesitau multă hrană – erau urcate la munte, unde rămâneau până toamna.

Petrișor, un moț autentic care trăiește de aproape 60 de ani în acest sat, deține și o iapă care, în această iarnă a fătat un mânz. La începutul verii, a dus-o împreună cu puiul pe pășunile cătunelor de pe platoul Poieni, în prezent părăsit definitiv pe perioada iernii. În această zonă, cei câțiva localnici din satele apropiate, care se încumetă să dețină animale numeroase, își duc bovinele, ovinele, caii în timpul verii la pășunat prin poienile întinse de aici. Câțiva rămân cu ele și le îngrijesc, iar alții le lasă în grija celor rămași acolo temporar.

În urmă cu aproape 3 săptămâni, Petrișor și-a găsit mânzul, în vârstă de aproximativ 5 luni, rănit grav la piciorul posterior drept. Animalul avea o rană adâncă, deschisă, care necesita îngrijiri urgente pentru a preveni infectarea și, implicit, moartea acestuia. Potrivit fermierului, mânzul a fost atacat de un urs care își face tot masi des apariția prin zonă și atacă animalele mai mici. Același urs i-ar fi ucis anul trecut și o vițică, tot în aceeași zonă. Anul acesta, mânzul a scăpat cu viață pentru că a fost apărat de prezența iepei și a celorlalte animale. Fermierul a transportat imediat mânzul acasă și a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a-l salva. A anunțat autoritățile, a chemat medicul veterinar și a suportat din buzunarul propriu costurile tratamentelor, fără posibilitatea de a fi despăgubit din cauza prevederilor legislative existente. Acesta a precizat că toate aceste acțiuni le face pentru că ține foarte mult la animalele din gospodărie și nu le-ar lăsa să sufere sau să moară din cauza legilor statului și a autorităților, chiar dacă îl costă foarte mult recuperarea și vindecarea totală a mânzului. El afirmă că birocrația și legislația actuală îngreunează sprijinirea fermierilor și îi descurajează pe puținii locuitori care au rămas în Apuseni să continue să se ocupe cu creșterea animalelor.    Totodată, acesta susține că, la doar câteva zile după incidentul său, un alt mânz dintr-un cătun apropiat a fost atacat de urs, însă a scăpat mai ușor, cu răni superficiale la picioare.

Deși, în urma deciziei Curții Constituționale a României din 24 iunie 2026, a fost stabilită o cotă de recoltă de 859 de urși pentru prevenție și 110 exemplare pentru intervenție, Petrișor consideră că măsurile sunt insuficiente. În opinia sa, a locuitorilor din zonă și probabil a aproape tuturor locuitorilor din zonele unde aceste animale nu se întâlneau mai înainte, este necesar ca numărul acestora să fie ținut mai strict sub control, ei fiind de părere că urșii existenți acum au fost relocați „pe ascuns” din alte părți cu acordul tacit al autorităților statului. El susține că, în urmă cu 10 ani, urșii din Apuseni erau foarte puțini, stăteau doar pe munți și prin păduri întinse, prin zone izolate, nu atacau animalele oamenilor decât foarte rar și nu se apropiau de gospodării ca acum. În opinia sa și a multor localnici, prin legislația actuală statul nu oferă suficientă protecție locuitorilor și nici posibilitatea de a se apăra în mod individual de atacul acestor animale, care nu au prădători naturali.

Ovidiu CULDA

Academicianul Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române în perioada 2018-aprilie 2026, a fost prezent marți, 14 iunie, la Câmpeni, la Beciul lui Horea, la un eveniment de comemorare a eroilor din Apuseni.

Ulterior, a vizitat Casa Memorială a lui Avram Iancu din comuna care-i poartă numele, fiind întâmpinat de către tulnicăresele și primarul localității, Ciprian Rîșteiu.

După ce a vizitat casa natală a „Crăișorului” și a scris un mesaj în cartea de onoare a muzeului, academicianul și-a exprimat opinia referitoare la situația actuală din România și clasa politică, menționând următoarele:  „Viața politică a României actuale e jalnică și cauza este lipsa de accent pe educație, pe sănătatea spirituală și pe cea fizică a oamenilor. Simion Bărnuțiu, la 1848, mare luptător pentru dreptate și profesor de drept la Universitatea din Iași a spus un lucru extraordinar: <<Țineți cu poporul că să nu rătăciți!>>. 

Dar să știți că din experiența mea de istoric vă spun că și popoarele dacă sunt conduse de elite nevrednice și proaste, rătăcesc. La ora actuală, România nu are o elită politică demnă de trecutul ei, de prezentul ei și de viitorul pe care ni-l dorim. Pentru că o elită politică vrednică e aceea care s-a ridicat din sânul poporului și care este formată din cei mai de seamă reprezentanți ai acelui popor. În acest moment, după părerea mea, cei mai de seamă reprezentanți stau deoparte și conduc cei de rangul doi și trei, care se lăfăie în putere și nu mai știu ce să facă cu ea. Suntem în impas, nu avem guvern, trec săptămânile și lunile, nu ne pasă, mergem înainte și vorbim de democrație. De democrație nu se vorbește, despre democrație se construiește, democrația se face cu ajutorul elitelor bune. Când vom reuși noi românii să ne ridicăm în frunte o elită bună, vom reuși din nou să avem din nou demnitatea lui Horea și a lui Avram Iancu.”