Rămâi conectat

Actualitate

Lamentări multe, rezultate zero în repararea drumurilor naţionale din Munţii Apuseni

Publicat

în

apuseni“Vor pleca moţii prin ţară, cu doniţi şi cu ciubară”, pe DN 76, prin  Ştei-Bihor, un traseu care a prins din timp finanţare FEDR până în 2013!

Ca să nu răpesc prea mult din timpul preţios al celor care preferă totul pe scurt, vă informez încă de la început că în 2015 nu o să vedeţi măcar vreo intenţie de reabilitare capitală a drumurilor naţionale 74 şi 75. Pentru cei care vor să afle şi povestea rateurilor de pe aceste tronsoane de drum, voi şi detalia. Şi aşa, ca o comparaţie de început, vă reinformăm că despre DN 67 C, Transalpina, mai- marii de la Transporturi ne avertizează că nu este recomandat turismului rutier deoarece îi lipsesc parapeţii metalici de la marginea drumului, balizajul, marcajul rutier etc. Adică noaptea te poţi prăbuşi, la curbe, în hăuri. Tare! Dacă urcaţi pe DN74, pe Dealu Mare, vă rog să căutaţi marcajul rutier şi parapeţii şi să-i imortalizaţi… Aş spune că nu există diferenţă între cele două drumuri naţionale, din acest punct de vedere. Însă, din punctul de vedere al covorului asfaltic, Transalpina este acum net superioară drumului naţional 74. La fel şi cu DN 75. În ultimii 20 de ani, pe cele două drumuri din Apuseni, de la Alba Iulia – Zlatna – Abrud spre Brad – Hunedoara şi de la Buru spre Arieşeni, limita cu judeţul Bihor, nu s-a intervenit la modul serios: au fost doar cârpeli cu asfalt. Ultima investiţie făcută pe DN 74 şi bugetată de CNADNR a fost una în valoare de 3,395 milioane de lei, recepţionată în proporţie de 90% la finele anului 2012. A fost vorba de o lucrare de consolidare a terasamentelor între km 56+895 m şi km 57+577 m, pe Dealu Mare. Studiile de fezabilitate – original (2008) şi cel revizuit (2013) – pentru modernizarea celor două drumuri au rămas în sertarele CNADNR. În încercarea de a prinde ultimul tren al Fondului European de Dezvoltare Rurală, în 2013, CNADNR a revizuit şi actualizat Studiul de fezabilitate existent în conformitate cu HG 28/2008 şi legislaţia în vigoare. S-a încercat pregătirea documentaţiei necesare în vederea transmiterii aplicaţiei de finanţare din Fonduri Structurale. Trebuiau revizuite studiul de trafic, studiul hidrologic şi hidraulic detaliat, studiile geotehnice detaliate, soluţiile de fundare, studiile topografice detaliate, studiul arheologic preliminar (diagnosticul arheologic), documentaţiile privind conectarea reţelei locale de drumuri, obţinerea Acordului de Mediu şi Avizului Natura 2000, auditul siguranţei structurii rutiere la nivel de studiu de fezabilitate etc… DN 74 şi DN 75 nu au prins trenul fondurilor europene pe sesiunea 2009-2013. Cum-necum, în schimb, un alt drum ciuruit care tranzitează Apusenii, dinspre Oradea, prin Ştei, spre Brad şi finalmente Deva este reparat în prezent cu finanţare FEADR. Porţiuni din acest tronson al DN 76 au termen de finalizare a lucrărilor în noiembrie 2015, altele sunt în curs de finanţare. Cine rezistă prin hârtoape cam 40 de kilometri, de la Arieşeni – Alba la Ştei – Bihor, în curând va putea încăleca pe DN 76 un asfalt bun, cu cale peste Apuseni, spre Oradea (cu descărcare Autostradă A3) sau Deva (cu decărcare în Autostrada A1). Ca să nu plece ”moţii prin ţară, cu doniţi şi cu ciubară” prin Arieşeni-Ştei apoi pe DN 76, Consiliul Judeţean Alba a încercat acum doi ani să mişte ceva. ”Am cerut DN 74 şi DN 75 care tranzitează Alba, să fie trecute de la CNADNR în domeniul judeţului Alba, să le putem organiza proiecte şi licitaţii pentru reparaţii capitale”, a explicat preşedintele CJ Alba, Ion Dumitrel, la ultima şedinţă de consiliu judeţean care s-a desfăşurat la Abrud. ”Nu am primit niciun răspuns”, a completat acesta. ”Vin cu asfaltul turnat până la marginea judeţului Alba, lângă Arieşeni, dinspre Bihor. La ei ca în palmă, la noi numai hârtoape”, a explicat şi consilierul judeţean Cristian Paşca, din Câmpeni. În rest, în cadrul aceleiaşi şedinţe de consiliu judeţean au fost trase doar ”semnale de alarmă”, deşi la şedinţă, pe lângă consilieri locali din Abrud, au participat reprezentantul guvernului în teritoriu – subprefectul Cornel Murg, consilieri judeţeni, vicepreşedinţi ai CJ Alba. Adică, oameni cu putere ”de semnătură” şi de lobby politic. Pe lângă semnalele de alarmă trase de aleşii sau numiţii din Alba, plângerile celor care folosesc DN 74 sau DN 75 curg gârlă. Şi cam atât din Apuseni. Coborând mai la vale, aflăm că CJ Alba face de ceva timp demersuri pentru lucrări la drumurile judeţene, încercând să deschidă noi căi de rulare care să scoată Apusenii din izolare, Nu numai să-i scoată din izolare dar să şi ofere o alternativă accesibilă la viitoarea autostradă Sebeş-Turda. Şi unde să intervină decât pe drumurile pe care le are în administrare? Consiliul Judeţean Alba va moderniza astfel drumul judeţean ce face legătura dintre zona Aiud – DN1 – viitoarea autostradă Sebeş – Turda şi Munţii Apuseni – Bucium sat – DN74. DJ 107 I va fi modernizat pe traseul de peste 76 de kilometri, între Aiud (DN1) – Aiudul de Sus – Râmeţ – Brădeşti – Geogel – Măcăreşti – Bârleşti – Izbita – Coleşeni – Bucium Sat – DN 74 (Cerbu) km 0+000 – km. 76+540. Investiţia va fi inclusă în cadrul POR 2014-2020, “Stimularea mobilităţii regionale prin conectarea drumurilor secundare şi terţiare la infrastructura TEN-T”, autoritatea publică judeţeană urmând să depună cererea de finanţare. Proiectul va conecta zona Munţilor Apuseni, în dezvoltare turistică, cu reţeaua TEN-T, prin DN1 – Autostrada Sebeş – Turda.

Nicoleta IDITA-TOMUŢA


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Câmpeni Info și pe GOOGLE NEWS


Actualitate

Luni, 25 martie 2024, la Câmpeni s-a desfășurat de-a de-a XIV-a ediție a „Marșului pentru Viață”

Publicat

în

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, luni 25 martie 2024, de Praznicul Bunei Vestiri, tinerii și credincioșii de toate vârstele din orașul Câmpeni au luat parte la cea de-a XIV-a ediție a avenimentului „Marșul pentru Viață”, organizat în fiecare an în luna martie, lună dedicată activităților pro viață.

Evenimentul a debutat la ora 13.00, în fața statuii „Avram Iancu” din Parcul central al orașului, printr-un cuvânt introductiv. Apoi, am dat citire mesajului transmis cu acest prilej de către Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Irineu, care a subliniat importanța vieții ca dar sacru al lui Dumnezeu.

Manifestarea a reunit participarea elevilor celor trei importante instituții de învățământ din orașul Câmpeni: Colegiul Național „Avram Iancu”, Liceul Tehnologic Silvic și Școala Gimnazială. În cadrul evenimentului, tinerii au recitat poezii, cântece și pricesne închinare Maicii Domnului. Scopul marșului îl constituie conștientizarea deplinei umanități a copiilor nenăscuți și a nevoii de a sprijini femeile în criză de sarcină. La final, am adresat alese mulțumiri pentru colaborare Primăriei Orașului Câmpeni, instituțiilor implicate, școlilor din oraș, domnilor profesori, credincioșilor prezenți și, în special, copiilor pentru însuflețirea și bucuria oferită acestui eveniment de suflet.

Pr. Andrei Bâldea,
Protopop al protoieriei Câmpeni


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Câmpeni Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Bărbat de 50 de ai din Câmpeni cercetat de polițiști, după ce și-a amenințat mama cu moartea

Publicat

în

Luni, 18 martie 2024, în jurul orei 20.30, polițiștii din cadrul Postului de Poliție Vidra au fost sesizați, de către o femeie de 73 de ani, din comuna Vidra, cu privire la faptul că a fost amenințată de către fiul său.

Din primele cercetări efectuate de polițiștii deplasați la fața locului, a rezultat că, în seara aceleiași zile, în jurul orei 20.00, bărbatul, în vârstă de 50 de ani, din Câmpeni, în timp ce se afla la locuința mamei sale, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, ar fi devenit violent verbal și ar fi amenințat-o, pe aceasta, cu moartea.

În urma aplicării formularului de evaluare al riscului, a rezultat că se impune emiterea ordinului de protecție provizoriu, iar bărbatului i-a fost interzis să se apropie de mama sa.

Față de acesta, cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de amenințare.

FOTO: ARHIVĂ


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Câmpeni Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Profesorul Gheorghe Burz va duce folclorul moțesc la Universitatea din Viena

Publicat

în

În organizarea Institutului Român din Viena, joi, 14 martie 2024, de la ora 19:00, în Sala Franz Liszt din cadrul Universității de Muzică și Arte Dramatice din Viena va răsuna muzica moțească tradițională în diferitele ei forme de exprimare.

Invitatul special al evenimentului intitulat „Zâcăli din Țara Moților – despre o muzică arhaică și necunoscută” va fi profesorul Gheorghe Burz, compozitor, violonist, dirijor, culegător de folclor, fondator și primul dirijor al Ansamblului Folcloric al Județului Alba, cadru didactic care a format numeroase generații de muzicieni. Gheorghe Burz este unul dintre puținii culegători de folclor muzical care au avut prilejul să cunoască, să culeagă și să discute cu oameni din Munții Apuseni, fiind dirijorul corului țărănesc din comuna Bistra, cel mai vechi cor țărănesc din județul Alba, condus odinioară de compozitorul Nicodim Ganea, de Iuliu Coroiu și de Nicolae Râșteiu. De asemenea profesorul Gheorghe Burz a predat la școlile din Bistra, Câmpeni, Vidra, Abrud, Albac și Horea unde i-a mai prins în viață, a aplicat chestionare și a cules folclor de la moți de la care compozitorul, pianistul și etno-muzicologul Béla Bartók a cules folclor muzical în anul 1910. Între anii 1960 și 1990, Gheorghe Burz a cules folclor muzical moțesc reușind să-l publice, parțial, în cartea intitulată „Țarina – cântecul locului”, o culegere cu peste 200 de variante de țarini moțești. Datorită profesorului Gheorghe Burz, muzica populară românească a putut fi auzită pentru prima dată în capitala Austriei, la invitația directorului Operei din Viena, Ioan Holender, în 2010 când acesta s-a retras din activitate.

Evenimentul de joi, 14 martie 2024 va cuprinde o serie de prezentări și interpretări ale muzicii tradiționale vocale și instrumentale din zona etnografică a Țării Moților, această muzică având caracteristici aparte și fiind parte a patrimoniului cultural imaterial românesc. Profesorului Gheorghe Burz îi vor fi alături muzicienii Răzvan Roșu, Liviu Burz, Andreea Sicoe, grupul instrumental format din Ruben Doran, Ion Țibrea, Vasile Marian, Adriana Irimieș și formația „Ceterașii Moților” formată din Bogdan Roșu, Daniel Blaga, Petrică Zele, Liviu Burz și Gheorghe Burz. De asemenea, vor fi interpretate câteva fragmente de muzică clasică, din operele lui Béla Bartók și Nicodim Ganea care pun în valoare muzica tradițională din Munții Apuseni. Acestea vor fi interpretate de Liviu Burz, Petrică Zele și Ruben Doran.

Daniela FLOROIAN


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Câmpeni Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Politică

Știrea ta

Societate

Sport

Economie

Din Județ

Articole Similare

campeniinfo, stiri campeni, informatii campeni