Rămâi conectat

Învățământ-Cultură

Măsuri luate la grădinița din Câmpeni, în vederea prevenirii răspândirii virusului SARS-COV-2

Publicat

în

Primarul Dan Cristian Pașca a anunțat că a efectuat astăzi, 6 octombrie 2021, o vizită la Grădinița din Câmpeni, unde s-au stabilit o serie de măsuri în vederea prevenirii răspândirii virusului SARS-COV-2.

„Am fost astăzi într-o vizită de lucru la grădinița din orașul Câmpeni care este în administrarea Consiliului Local.

Am purtat discuții pe trei teme:

Am aflat de la părinți că le sunt solicitate produse de igienă pentru copii, pe care trebuie să le aducă de acasă. Am interzis orice solicitare de acest gen venită atât din partea directoarei cât și a personalului didactic al unității de învățământ. Aceste produse de igienă sunt asigurate de la bugetul local și aprobate prin hotârâre de consiliu local.

Am cerut personalului didactic și nedidactic al grădiniței să se vaccineze împotriva virusului SARS-CoV-2 pentru a proteja sănătatea copiilor noștri dar și a lor.

Direcția de Sănătate Publică a Județului Alba ne-a cerut să înlocuim toate covoarele din material textil aflate în încinta grădiniței. Acestea sunt greu de dezinfectat zilnic. În consecință am identificat alte soluții și vom rezolva problema în cel mai scurt timp posibil.

Copiii noștri trebuie protejați, la fel și cadrele didactice.

Doar împreună putem trece cu bine peste această perioadă de pandemie”, a scris primarul Câmpeniului, pe pagina personală de socializare.

Învățământ-Cultură

Trei fete și trei băieți, „Voluntarii anului” la Colegiul Național „Avram Iancu” Câmpeni

Publicat

în

La Colegiul Național „Avram Iancu” Câmpeni s-a defășurat, zilele trecute, „Gala voluntarilor 2021”, eveniment organizat de Consiliul Școlar al Elevilor cu scopul de a-i recompensa pe cei mai activi voluntari. În semn de recunoaștere și prețuire pentru activitatea desfășurată în calitate de voluntar, 21 de elevi nominalizați la titlul „Voluntarul anului 2021” au fost recompensați cu certificate de apreciere.

Diplomele „Voluntarul anului 2021” au fost adjudecate de Mădălina Leach, Sorana Resiga și Georgiana Jurca, respectiv Cristian Botar, Nicolae Șenilă și Darius Bar. Sponsorul evenimentuluia fost Claudiu Nicola, absolvent al Colegiului Național „Avram Iancu” Câmpeni și „voluntar de cursă lungă”.

Momentele artistice oferite de elevii Matei Alex, Iunia Dig și Mara Defta au întregit atmosfera festivă a evenimentui coordonat de eleva Roxana Haneș, la care au mai participat conducerea liceului, reprezentanți ai Consiliului Școlar al Elevilor CNAI și elevii implicați în organizarea ceremoniei.

„A fi voluntar înseamnă a oferi o parte din priceperea și sufletul tău altora. Vă așteptăm în anul următor, alături de CNAI, la seria de fapte bune!”, a arătat prof. Roxana Bodea.

Citește mai mult

Învățământ-Cultură

Gânduri către Moș Crăciun – trupuri mărunțele, lecții uriașe

Publicat

în

În cadrul unui proiect finalizat în ultimele zile de școală de dinaintea sărbătorilor de iarnă, elevii clasei a VI-a B ai Școlii Gimnaziale Câmpeni au scris o altfel de scrisoare către Moș Crăciun, pe care o redăm în întregime.

„Dragă Moșule,

Îți scriem noi, copiii din clasa a VI-a B, îți scriem cu toții pentru că am învățat faptul că împreună suntem mai puternici, iar credința, speranța și iubirea noastră pot crea un miracol – Miracolul Crăciunului. Moșule, în acest an, scrisoarea noastră nu o să fie despre jucării, dulciuri și biciclete, în acest an o să cerem zâmbete, speranță, îmbrățișări. Deși suntem copii și ar trebui să trăim într-o lume de poveste, nu putem să nu sesizăm lacrimile din ochii părinților noștri, tristețea de pe chipul adulților ce ne înconjoară, până și bunicile noastre blânde, cu părul nins și chipul brăzdat de ani, privesc acum spre cer cu ochii îndurerați, înălțând rugăciuni pline de speranță către Dumnezeu. O să-ți cerem, dragă Moșule, să pui un zâmbet și o speranță în sufletul fiecărui copil și al mamelor care-i veghează. Să mângâi fiecare suflet de înger, a cărui părinți au plecat mult prea devreme de lângă el. Să pui o mână blândă pe umerii adunați de durerea fiecărei mame care își privește neputincioasă copilul bolnav. Adu-le, Moșule, credință, căci unde este speranță este Dumnezeu și este lumină!

Te-am ruga să ștergi lacrimile de pe chipul trist al părinților și bunicilor care își ațintesc privirea spre ulițe așteptând să vină acasă persoanele pe care le păstrează în suflet, dar sunt departe. Te rugăm să ai grijă de oamenii singuri, de cei cărora nu le spune nimeni «Crăciun fericit!», de bătrânii uitați în aziluri și de copiii care nu s-au bucurat niciodată de o familie, adu-le Moșule, un zâmbet, astfel sufletele lor vor atinge cerul! Îți mai cerem, Moșule, înțelepciune pentru toți adulții, astfel încât să înțeleagă că sărbătoarea sfântă a Crăciunului este despre a dărui, este despre zâmbete, despre bucurie, despre armonie, Crăciunul este despre cum să reunești toată familia în jurul bradului. Crăciunul este despre amintiri frumoase. Crăciunul înseamnă dragoste. Toată alergătura, stresul și nervii pentru agoniseală sunt irelevante și nu dăinuiesc în sufletele noastre. Tot ce rămâne sunt amintirile calde și speciale, bucuria și fericirea pe care le oferim. Ajută-i, Moșule, să înțeleagă!

Suntem atât de departe unul de altul, Moșule, deși trăim alături, boala, teama, disperarea de a pierde oameni dragi ne-au îndepărtat atât de mult, adu-ne Moșule, îmbrățișări: îmbrățișări calde, îmbrățișări pline de iubire, îmbrățișări tămăduitoare, adu-ne Moșule, empatie și bunătate. Te rugăm, Moșule, să le spui celor care au plecat la Doamne-Doamne, că ne este dor de ei și că îi iubim. Te mai rugăm, Moșule, să le șoptești oamenilor nervoși, supărați, încrâncenați, că noi îi iertăm și i-am îmbrățișa oricând. Să învețe să ierte și ei.

În final, te mai rugăm, dragă Moșule, să nu ne grăbești creșterea, sufletele noastre de copii încă păstrează iubirea, credința și speranța pură și nealterată a îngerilor. Cu drag, niște copii veseli”.

Referindu-se la acest demers, prof. Ioana Maria Pașca a declarat: „Să coordonez acest proiect a fost o binecuvântare, o experiență care m-a înălțat sufletește, m-a făcut să plâng și să mă bucur împreună cu acești copii. Să plâng, pentru că profunzimea gândurilor lor m-a cutremurat, m-a făcut să văd lumea prin prisma sufletelor nevinovate ale unor copii care încă mai cred în frumusețe, bunătate, fericire, compasiune. M-a impresionat însă, peste măsură, generozitatea lor, dorința lor de a sacrifica darurile tradiționale în schimbul unui dram de bucurii pe chipul părinților, bunicilor, cunoscuților, acest sacrificiu m-a bucurat și emoționat profund, pentru că este dovada faptului că mai există o șansă, o speranță la o lume în care să domine iubirea în toate formele ei, iar acești copii sunt cei care vor aduce lumină în griul ce ne domină azi. Mă bucură nespus că acești copii, dincolo de programa școlară, învață și ne învață zilnic, o altă lecție importantă: lecția omeniei – lecția despre cum să fii blând, darnic, empatic. Lecția despre credință, speranță, iubire. Sunt atât de mândră de fiecare dintre ei”.

„Asemenea colegilor mei, am fost profund impresionată de scrisoarea celor mici, noi adulții avem uneori tendința să credem că lucrurile din jurul nostru nu îi afectează, că ei nu pot să conștientizeze problemele și durerile noastre. Această scrisoare este o dovadă în plus a faptului că tânăra generație este extrem de ancorată în realitatea noastră, că simt și trăiesc lucrurile cu aceeași intensitate ca și noi adulții, doar că, spre deosebire de noi, păstrează în suflete dorința de a întinde o mână de ajutor aproapelui aflat în durere. Eu cred că această scrisoare, este o lecție de viață, predată magistral de acești copii”, a menționat prof. Liliana Daniela Arieșanu, directorul Școlii Gimnaziale Câmpeni.

De asemenea, diriginta acestei clase, prof. Marinela Marian, a transmis în final următoarele: „În acești copii, descopăr zilnic lucruri care mă bucură și mă împlinesc ca și dascăl. Fericirea și bucuria lor de a trăi sunt molipsitoare. Am învățat alături de ei să-mi număr binecuvântările zilnic și durerile mai rar. Să privesc în jurul meu mai des și înspre cer mereu. Sunt niște copii minunați. Scrisoarea lor m-a impresionat, dar nu m-a surprins, pentru ca eu am plăcerea și onoarea să fiu zilnic martor la felul frumos în care acești copii se dezvoltă și cresc”.

Ovidiu CULDA

Citește mai mult

Învățământ-Cultură

Marea Unire de la 1918, pagina cea mai sublimă a istoriei românești. CRONOLOGIE | campeniinfo.ro

Publicat

în

Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 – cronologia evenimentelor | campeniinfo.ro

Marea Unire din 1918 a fost și rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei românești. România întregită s-a realizat într-un context istoric deosebit, prin trei momente succesive, pe cale democratică, prin adunări cu caracter reprezentativ: unirea Basarabiei, a Bucovinei, a Transilvaniei cu țara-mamă.

4/17 ianuarie 1918 — Apare, la Paris, primul număr din publicația săptămânală „La Roumanie” care avea drept scop sprijinirea, în emigrație, în plan publicistic și diplomatic a revendicărilor românești.

23 ianuarie/5 februarie 1918 — Ultimatum adresat României de Puterile Centrale, prin care era somată, ca, în termen de patru zile, să-și facă cunoscute intențiile în vederea încheierii păcii.

 24 ianuarie/6 februarie 1918 — Chișinău. Sfatul Țării, întrunit în ședință solemnă, votează, în unanimitate, independența Republicii Democratice Moldovenești. Consiliul Director se dizolvă, puterea executivă fiind încredințată unui Consiliu de Miniștri, sub președinția lui Daniel Ciugureanu. „(…) Ne proclamăm, în unire cu voința poporului, Republică Democratică Moldovenească slobodă, de sine stătătoare și neatârnată, având ea singură dreptul de a-și hotărî soarta în viitor” — se spune în proclamația Sfatului Țării.

26 ianuarie/8 februarie 1918 — Guvernul I.I.C. Brătianu — Take Ionescu demisionează, deoarece consideră inacceptabilă încheierea unei păci separate. Aliații sfătuiesc România să tărăgăneze tratativele.

28 ianuarie/10 februarie 1918 —România acceptă începerea tratativelor de pace cu Puterile Centrale.

29 ianuarie/11 februarie 1918 —Se formează un nou guvern, în frunte cu generalul Alexandru Averescu, având ca principal obiectiv tergiversarea, pe cât posibil, a încheierii păcii cu Puterile Centrale și crearea unor premise favorabile obținerii unei păci onorabile.

11/24 februarie 1918 —Plenipotențiarii Puterilor Centrale impun primului ministru, generalul Alexandru Averescu, trei condiții principale ale încheierii păcii: cedarea întregului teritoriu al Dobrogei, până la Dunăre, importante rectificări de frontieră în zona Porților de Fier, în Valea Jiului și între Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc, precum și grele concesiuni economice.

18 februarie/3 martie 1918 —Inaugurarea, la Chișinău, a Universității Populare Moldovenești, sub președinția lui Pan Halippa, care s-a ocupat de organizarea de conferințe, de întâlniri cu oameni de cultură, de ținerea de prelegeri, consacrate în special studierii istoriei românilor din Basarabia.

20 februarie/5 martie 1918 —Se semnează, la Buftea, Tratatul preliminar de pace între România și Puterile Centrale, pe baza căruia încep la București, la 9/22 martie, tratativele în vederea încheierii păcii, pe următoarele baze: cedarea Dobrogei până la Dunăre, Puterile Centrale urmând să amenajeze un drum comercial între România și Constanța; rectificări de frontieră în favoarea Austro-Ungariei; impunerea unor grele condiții economice etc.

27 februarie/12 martie 1918 —Plecarea misiunii franceze din România.

3/ 16 martie 1918 —Bălți. Adunarea generală a zemstvei din districtul Bălți adoptă, în unanimitate, o moțiune în care se spune „Proclamăm astăzi în mod solemn (…) în fața lui Dumnezeu și a întregii lumi, că cerem unirea Basarabiei cu Regatul României sub al cărei regim constituțional și sub ocrotire legilor ei (…) vedem siguranța existenței noastre naționale și a propășirii economice”.

5/18 martie 1918 —Demisia guvernului condus de generalul Alexandru Averescu. Regele Ferdinand îl însărcinează pe Alexandru Marghiloman cu formarea unui nou guvern, cu speranța că șeful conservatorilor, grație încrederii ce inspira Puterilor Centrale, va putea încheia o pace în condiții mai ușoare.

9/22 martie 1918 —Încep tratativele de pace de la Cotroceni între România și Puterile Centrale.

marea-unire-de-la-1-decembrie-1918-alba-iulia27 martie/9 aprilie 1918 —La Chișinău, Sfatul Țării întrunit în ședință solemnă votează unirea Basarabiei cu Țara — Mamă, România (86 voturi pentru, 3 împotrivă, 36 abțineri și 13 absenți). După anunțarea rezultatului votului de către Ion Inculeț, președintele Sfatului Țării, primul — ministru Alexandru Marghiloman, aflat la Chișinău, împreună cu alți reprezentanți ai guvernului român, este invitat la tribuna de la care declară: În numele poporului român și al Regelui Ferdinand I, iau act de unirea Basarabiei cu România de aici înainte și în veci! Trăiască România Mare!

9/22 aprilie 1918 —Decret regal de ratificare a Hotărârii de unire a Basarabiei cu România, semnat de Ferdinand I, regele României, și contrasemnat de Alexandru Marghiloman, președintele Consiliului de Miniștri.

17/30 aprilie 1918 —Înființarea, la Paris, a „Comitetului național al românilor din Transilvania și Bucovina”, sub președinția lui Traian Vuia, iar mai apoi a dr. Ion Cantacuzino; a militat pentru dobândirea independenței Transilvaniei și unirea acesteia cu România.

24 aprilie/7 mai 1918 —Semnarea Tratatului de pace de la București și a anexelor sale dintre România, pe de o parte, și Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia, pe de altă parte. România era nevoită să cedeze Dobrogea, care urma să fie anexată de Bulgaria, să accepte rectificări de frontieră în Carpați, în favoarea Austro-Ungariei (prin care se cedau teritorii însumând 5.600 kmp, cu o populație de 724.957 locuitori), să demobilizeze armata, menținându-se numai patru divizii cu efective complete și 8 divizii cu efective de pace (20.000 de infanteriști, 3.200 de cavaleriști și 9.000 de artileriști) și să încheie convenții economice (agricolă, a petrolului, a pădurilor etc.), prin care, în fapt, se instituia monopolul Germaniei asupra principalelor bogății ale țării. Regele Ferdinand I refuză, în ciuda presiunilor Puterilor Centrale, să sancționeze Tratatul. CItește și: 24 ianuarie 1859: Mica Unire – Unirea Principatelor Române

22 iunie/5 iulie 1918 —Se înființează, la Washington, din inițiativa lui Vasile Stoica, Liga națională română, cu scopul de a face propagandă în jurul problemei românești; la 13 septembrie, fuzionează cu Comitetul național român.

 6/19 iulie 1918 —Se constituie în Italia, la Cittaducale, „Comitetul de acțiune al românilor din Transilvania, Banat și Bucovina”, sub conducerea profesorului Simion Mândrescu, cu scopul de a organiza pe prizonierii români din armata austro-ungară în legiuni care să participe la luptă alături de armata italiană.

12 /25 august 1918 —Se constituie, la Chișinău, Partidul Țărănesc din Basarabia, având în program: împărțirea pământului la țărani, vot universal, îmbunătățirea situației muncitorilor. Președinți: Pantelimon Halippa (1918 — 1921), Ion Inculeț (1921 — 1923).

24 august/6 septembrie 1918 —Se creează, la Paris, Consiliul Național Român Provizoriu, care, în 20 septembrie / 3 octombrie, a proclamat formarea Consiliului Național al Unității Române, organ reprezentativ, având în conducere pe Take Ionescu, Vasile Lucaciu, Octavian Goga, dr. Constantin Angelescu și Ioan Th. Florescu (vicepreședinți). Consiliul este recunoscut la 29 septembrie/12 octombrie de guvernul francez, la 23 octombrie/5 noiembrie de guvernul S.U.A., la 29 octombrie/11 noiembrie de guvernul englez, iar la 9/22 noiembrie de cel italian drept exponent al intereselor poporului român.

2/15 septembrie 1918 —Congresul de la New York al românilor, cehilor, slovacilor, polonilor, sârbilor, croaților și rutenilor votează o moțiune prin care se cere dezmembrarea Austro-Ungariei și eliberarea tuturor popoarelor asuprite.

29 septembrie/12 octombrie 1918 —Comitetul Executiv al Partidului Național Român din Transilvania, întrunit la Oradea, adoptă în unanimitate o declarație, redactată de Vasile Goldiș, privind hotărârea națiunii române din Transilvania de a se așeza „printre națiunile libere”, în temeiul dreptului ca fiecare națiune să dispună liber de soarta sa. Se revendică recunoașterea conducerii P.N.R. ca organ provizoriu de conducere a Transilvaniei. Se constituie un „Comitet de acțiune”, cu sediul la Arad, avându-l în frunte pe Vasile Goldiș.

5/18 octombrie 1918 —Declarația de independență a Transilvaniei, adoptată în ședința de la Oradea, este citită în Parlamentul de la Budapesta de dr. Alexandru Vaida — Voevod.

11/24 octombrie 1918 —Cernăuți. Apare primul număr al gazetei „Glasul Bucovinei”, editată de un grup de români bucovineni în frunte cu profesorul universitar Sextil Pușcariu.

14/27 octombrie 1918 —Deputații români bucovineni din Parlamentul vienez, foștii deputați din Dieta Bucovinei, primarii români din localitățile Țării de Sus a Moldovei, împreună cu alți reprezentanți ai provinciei istorice s-au întrunit în Sala Mare a Palatului Național din Cernăuți și au hotărât constituirea Adunării Constituante. Adunarea alege un Consiliu Național condus de Iancu Flondor, Dionisie Bejan, Doru Popovici și Sextil Pușcariu — vicepreședinți, Vasile Bodnărescu, Radu Sbierea și Laurent Tomoioagă — secretari.

17/30 octombrie 1918 —Constituirea, la Budapesta, a Consiliului Național Român Central (din 21 octombrie, cu sediul la Arad), ca organ de conducere al românilor format din șase reprezentanți ai P.N.R și șase social-democrați.

18/31 octombrie 1918 —Proclamarea Către Națiunea Română, în care se aduce la cunoștință opiniei publice constituirea Consiliului Național Român Central ca unicul for de conducere al românilor transilvăneni, precum și principiile sale de acțiune.

25 octombrie/7 noiembrie 1918 —Consiliul Național Român Central hotărăște înființarea de gărzi naționale și de gărzi civile sătești pe întreg teritoriul locuit de români în Transilvania și Ungaria, pentru „păstrarea liniștii și averii fiecăruia”.

31 octombrie/13 noiembrie 1918 —Consiliul Național din Basarabia adoptă o „lege fundamentală asupra puterilor Țării Bucovinei”, prin care își asumă întreaga putere de stat.

5/18 noiembrie 1918 —Manifest către popoarele lumii, prin care Consiliul Național Român Central afirmă în fața opiniei publice mondiale dorința românilor transilvăneni de a se uni cu România.

7/20 noiembrie 1918 —Manifest al Marelui Sfat Național din Transilvania privind convocarea la 18 noiembrie/1 decembrie a Marii Adunări Naționale la Alba Iulia.

9/22 noiembrie 1918 —Consiliul Național Român Central din Transilvania cere, ultimativ, guvernului maghiar să-i recunoască puterea deplină asupra teritoriului Transilvaniei.

15/28 noiembrie 1918 —Congresul Bucovinei hotărăște în unanimitate „Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei, în vechiile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României”.

1 decembrie 1918 Are loc, în sala Casinei din Alba Iulia, Adunarea Națională, cu participarea a 1.228 de delegați (deputați) aleși. Gheorghe Pop de Băsești, președintele Partidului Național Român, declară Adunarea Națională de la Alba Iulia „constituită și deschisă”. Vasile Goldiș rostește cuvântarea solemnă, încheiată cu un proiect de rezoluție, care începe cu cuvintele: „Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România”. Proiectul de rezoluție este adoptat cu ovații prelungite. Pentru cârmuirea Transilvaniei, Adunarea Națională procedează la alegerea unei adunări legislative numită Marele Sfat Național, compus din 250 de membrii; acesta, la rându-i, va numi un guvern provizoriu — Consiliul Dirigent. După adoptarea actului istoric al Unirii, cei peste 100.000 de participanți la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, adunați pe Câmpul lui Horea, aprobă cu aclamații entuziaste hotărârea de unire necondiționată și pentru totdeauna a Transilvaniei cu România. Unirea Transilvaniei cu România încheie procesul de făurire a statului național unitar român, proces început în 1859, prin unirea Moldovei cu Țara Românească, continuat prin unirea Dobrogei în 1878, a Basarabiei în martie 1918 și a Bucovinei în noiembrie 1918. Suprafața României Mari: 295.049 km pătrați, cu o populație de 16.500.000 de locuitori.

2 decembrie 1918 —Întrunirea Marelui Sfat Național în sala Tribunalului din Alba Iulia care hotărăște constituirea unui Consiliu Dirigent format din 15 membrii și având președinte pe Iuliu Maniu pentru administrarea Transilvaniei. Marele Sfat Național și Consiliul Dirigent își stabilesc sediul la Sibiu.

11/24 decembrie 1918 —Regele Ferdinand emite Decretul-lege de unire a Transilvaniei cu vechea Românie.

18/31 decembrie 1918 —Decret-lege privind unirea Bucovinei cu România.

26 decembrie 1918/8 ianuarie 1919 — Are loc la Mediaș, Adunarea națională a sașilor, care se declară de acord cu actul politic înfăptuit la 18 noiembrie/1 decembrie 1918 la Alba Iulia.

28 decembrie 1918/10 ianuarie 1919 — O delegație săsească transmite Consiliului Dirigent din Sibiu adeziunea sașilor la actul unirii Transilvaniei cu România.

29 decembrie 1918/11 ianuarie 1919 — Decret-lege prin care se stabilește că locuitorii României, majori, fără deosebire de religie, se vor bucura de toate drepturile cetățenești și vor putea să le exercite dacă vor face dovadă că sunt născuți în țară și sunt sau n-au fost supuși unui stat străin.

28 iunie 1919 — Se semnează, la Versailles, Tratatul de Pace dintre Puterile Aliate și Germania. Privitor la România, Tratatul prevedea încetarea tuturor drepturilor, titlurilor, privilegiilor de orice natură asupra cablului Constanța — Istanbul, ce intră în posesia României. Germania era obligată să renunțe la Tratatul de la București din 24 aprilie / 7 mai 1918. În problema Dunării, Tratatul prevedea menținerea Comisiei Europene a Dunării și înființarea pentru traseul Brăila — Delta Dunării până la Marea Neagră a unei Comisii Internaționale a Dunării. Tratatul a fost ratificat de România la 14 septembrie 1920.

10 septembrie 1919 — Se semnează, la Saint — Germain — en — Laye, Tratatul de pace între Puterile Aliate și Austria, prin care Austria capătă configurația teritorială de azi. Se recunoștea pe plan internațional unirea Bucovinei cu România și a creării statelor cehoslovac și iugoslav.

10 decembrie 1919 — România semnează Tratatele de pace cu Austria și Bulgaria, precum și Tratatul minorităților, care pentru România prevede obligația de a acorda „tuturor locuitorilor, fără deosebire de naștere, de naționalitate, de limbă, de rasă sau de religie deplina și întreaga ocrotire a vieții și libertății lor”.

29 decembrie 1919 — Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crișanei, Maramureșului, Banatului, Bucovinei și Basarabiei cu România.

4 iunie 1920 — Se încheie, la Trianon, Tratatul de pace între Puterile Aliate și Asociate și Ungaria. Recunoașterea pe plan internațional a Unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, a Slovaciei și Ucrainei Subcarpatice cu Cehoslovacia, a Croației, Sloveniei și părții de vest a Banatului cu Serbia etc. (intră în vigoare la 25 iulie 1921).

Sursa Agerpres.ro

Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Politică

Știrea ta

Societate

Sport

Economie

Din Județ

Articole Similare

campeniinfo, stiri campeni, informatii campeni