campeniinfo, stiri campeni, informatii campeni

Acasă » Actualitate » Munții Apuseni renasc ”Prin noi înșine!”

Munții Apuseni renasc ”Prin noi înșine!”

Publicat în 20.03.2016 la ora 11:00

CAMPENIAvem o tradiție care ne obligă. Urcând cu gratitudine și pietate treptele generațiilor care s-au succedat de la atestarea Roșiei Montane acum 1885 ani și care a fost sărbătorită în 6 februarie 2016 la Muzeul Țăranului Român din București, până la numărul de personalități și ctitori ai culturii și științei românești, nu pot să nu amintesc de acei bravi eroi ai neamului cum au fost Avram Iancu, Horea, Cloșca și Crișan care, din dragoste pentru această țară și popor, au pus interesele acestora mai presus de interesele personale, plătind chiar cu însăși viața lor.

Nu am fi pe măsura faptelor înaintașilor noștri dacă nu am îndrăzni să scrutăm lucid trecutul, pentru a ști ce viitor dorim să construim. Așadar, să nu uităm ce moștenire am primit de la acești martiri ai neamului, ce am făcut și ce se mai poate face cu ea, încotro ne vom îndrepta. Și pentru că există această întrebare ”încotro?”, vreau să amintesc că în data de 16 februarie 2016 am participat alături de domnul Vlad Alexandrescu – ministrul Culturii, domnul Ștefan Bâlici – managerul Institutului Național al Patrimoniului, domnul Viorel Traian Lascu – secretar de stat Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și domnul Alex Găvan din cadrul aceluiași minister, doamna Mariana Radu – director Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnul Ionel Valentin Vlad – președintele Academiei Române, Virgil Apostol – Asociația ARA, Iosif Cagros și Sorana Zăinescu – Alburnus Maior, Tică Darie, Maria Berza – Europa Nostra, Dragoș Pîslaru – Cancelaria Primului Ministru și multe alte personalități la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, la Comisia interministerială pentru planul de dezvoltare durabilă a Roșiei Montane și implicit a Munților Apuseni. Un rol important în această comisie l-a avut președintele Academiei Române – academician Ionel Valentin Vlad, care a readus în discuție poziția instituției pe care o conduce privind nevoia de dezvoltare sustenabilă a regiunii Roșia Montană.

Academia Română, prin președintele său, și-a exprimat punctul de vedere cu privire la acest proiect de exploatare minieră, dorind să prevină o eroare cu efecte negative asupra comunității, mediului înconjurător și vestigiilor arheologice din zonă, semnalând consecințele negative pentru statul român: ”Această exploatare este o exploatare intensivă, cianurăm totul și cei care vin după noi vor rămâne cu un bazin de cianură. Această zonă are o multietnie, acest multiculturalism este benefic pentru aceasta. Nu putem să mergem înainte pe acest gen de dezvoltare a acestei zone. Să nu uităm cum ne-am purtat față de Țara Moților și uitați-vă cum ne-am purtat față de Țara Secuilor. Uitați-vă ce fonduri s-au alocat într-o parte și uitați-vă ce fonduri s-au alocat în partea cealaltă, pentru o populație care pentru noi înseamnă o sursă unică genetic – după cercetătorii germani. Viitorul unei comunități înseamnă să mai ai surse de venit. Bineînțeles, nu suntem împotriva mineritului, dar unul necianurat. Statul român exploata aceste resurse în perioada interbelică nu prin redevențe care se dau pe nimic și care se negociau ridicol, erau societăți pe acțiuni. Legea Brătianu din 1924, semnată de Majestatea Sa Regele Ferdinand – întregitorul de țară, arăta că în România orice fel de bun care se exploatează din resursele subsolului trebuie făcut cu societăți pe acțiuni aici în țară și în care statul român să aibă majoritatea acțiunilor. A se vedea în Suedia cum este făcută această exploatare a aurului în care statul suedez este acționar majoritar cu 59% și în care oricine dorește din țara respectivă poate să cumpere acțiuni. Cu trei lucruri a ieșit România din criza anilor 1928-1930: cu grânele, cu petrolul și cu aurul, care asigura stabilitatea monetară a țării. Leul era convertit în aur. Două puncte din cele 21 pe care le are raportul Academiei Române se refereau la patrimoniul cultural, care este singurul în această zonă și în momentul acesta poate aduce până la urmă un turism cu anumite beneficii”. Din partea Fundației „Pro Munții Apuseni” am venit cu următoarele propuneri: 1. Pe lângă dezvoltarea durabilă a Roșiei Montane, am susținut și dezvoltarea durabilă a întregii zone a Munților Apuseni. 2. Modernizarea infrastructurii în Munții Apuseni dinspre Turda – Oradea, Alba Iulia – Câmpeni și Brad – Abrud, precum și modernizarea infrastructurii rurale în scopul promovării peșterilor, cetăților dacice, siturilor medievale și altor destinații care vor fi stabilite ca ecoturistice. 3. Atragerea de noi investitori în zonă și crearea noilor locuri de muncă. 4. Susținerea locurilor de muncă existente în domeniul prelucrării lemnului, al fabricilor de mobilă cu aproximativ 500 locuri de muncă și stoparea exportului de materie primă lemnoasă. 5. Promovarea turismului, care este o activitate ce generează simultan cu afirmarea sa un lanț fertil și altor activități (transporturi, agricultură, silvicultură, comerț, meșteșuguri artizanale, mobilă). În arealul Munților Apuseni pensiunile și hotelurile existente generează aproximativ 5.000 de locuri de muncă. 6. Am cerut domnului ministru al Culturii – Vlad Alexandrescu să aducă lumină în ceea ce privește societatea Cupru Min S.A. Abrud și am fost asigurați că, odată cu intrarea Roșiei Montane în lista obiectivelor universale UNESCO, această societate va funcționa fără probleme, pentru că noi nu ne dorim alte probleme sociale în zonă – mai mulți șomeri. 7. Susținerea mineritului clasic, nu a celui pe bază de cianură. Aici aș vrea să mai reamintesc cele declarate de domnul Ion Dumitrel – președintele Consiliului Județean Alba, care în urmă cu aproximativ 2 ani preciza la dezbaterile privind elaborarea strategiei de dezvoltare a Munților Apuseni că turismul reprezintă liderul dezvoltării economice din Munții Apuseni și nu mineritul. Și ca o concluzie: Țara Moților are nevoie de un plan de dezvoltare durabil și care să fie pus în aplicare de către oameni capabili, statornici în fapte și acțiuni, pentru care comunitatea din care fac parte ocupă un loc primordial, căci numai împreună putem face ca lumea în care trăim să o ducă mai bine!

Maria OPREA – Fundația „Pro Munții Apuseni”

Acest articol a fost citit de 125 ori

Munții Apuseni renasc ”Prin noi înșine!”
5 (100%) 1 vote

Comentarii

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Completează termenul lipsă * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.