Rămâi conectat

Actualitate

Obiceiuri şi tradiţii de Anul Nou: Pluguşorul, Capra, umblatul cu Ursul, Sorcova. Cele mai frumoase obiceiuri din ţara noastră | campeniinfo.ro

Publicat

în

Obiceiuri, datini şi tradiţii de Anul Nou 2023 la români: Capra, Plugusorul, Ursul, Sorcova | campeniinfo.ro

De Anul Nou, românii fac urări pentru a avea noroc, bani şi a fi sănătoşi în următorul an, mergând din casă în casă, respectând datinile străbune. Sorcova, Pluguşorul, Capra sau umblatul cu Ursul sunt doar câteva dintre cele mai frumoase obiceiuri  de Anul Nou, păstrate din moşi-strămoşi în România.

În satele bucovinene se obişnuieşte ca “mascaţii” să umble în ceată, care reuneşte personaje mascate: ursul, capra, căiuţii, cerbii, urâţii, frumoşii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. După lăsarea serii, ceata cea mare se împarte în grupuri care merg din casă în casă, până la răsăritul soarelui, atunci când Anul Nou îşi intră în drepturi.

Obiceiuri, datini şi tradiţii de Anul Nou la români: Capra, Plugusorul, Ursul, Sorcova

Umblatul cu Capra ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Măştile care evocă la Vicleim personaje biblice sunt înlocuite aici de masca unui singur animal, al cărui nume variază de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, colind cu capra sau ţurca în Moldova şi Ardeal, boriţă (de la bour) în Transilvania de sud. În Muntenia şi Oltenia, capra este denumită “brezaia” (din cauza înfăţişării pestriţe a măştii), şi obiceiul se practică mai ales de Anul Nou.

Capra se face dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră, care se înveleşte cu hârtie roşie, peste care se pune o altă hârtie, neagră, mărunt tăiată şi încreţită, sau se lipeşte o piele subţire cu păr pe ea.

Cercetătorii presupun ca dansul caprei, precum şi alte manifestări ale măştilor zoomorfe (caiutii – feciori travestiti in cai, turca – masca de taur), întâlnite în satele românesti la vremea Crăciunului provin din ceremoniile sacre arhaice închinate morţii şi renasterii divinităţii.

Citește și: MESAJE de Crăciun fericit! Urări și felicitări pe care le poți trimite celor dragi

Umblatul cu Ursul este întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou. Ursul este întruchipat de un flăcău purtând pe cap şi umeri blana unui animal, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roşii. Masca este condusă de un “ursar”, însoţită de muzicanţi şi urmată, adesea, de un întreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil în rolul “puiului de urs”). În răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului, şi ajutată de un ciomag, masca mormăie și imită pașii legănați și sacadați ai ursului, izbind puternic pământul cu tălpile. Semnificația este purificarea și fertilizarea solului în noul an. Există ipoteza că la originea acestui obicei s-ar afla un cult traco-getic.

De Anul Nou, un loc aparte îl ocupă cetele de colindători care, după ce fac urări de sănătate, belșug, bucurie etc., primesc în dar colaci, vin, cârnați și uneori bani.

În prima zi a noului an, se merge cu “Pluguşorul” şi cu “Sorcova”, obiceiuri ce invocă prosperitatea şi belşugul pentru gospodăria celui care primeşte colindătorii. Se spune că cei care nu primesc cetele de colindători vor avea necazuri şi sărăcie în anul ce vine. plugusorul

În ajunul Anului Nou, în Moldova, cete de flăcăi şi de bărbaţi de curând însuraţi pleacă cu Plugul. Străvechi obicei agrar derivat dintr-o practică primitivă, trecut printr-un rit de fertilitate, “Pluguşorul” a ajuns o urare obişnuită de recolte bogate în anul care abia începe. Pluguşorul este întotdeauna însoţit de strigături, pocnete de bici şi sunete de clopoţei, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai uşor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor. La sate, “Pluguşorul” este însă extrem de complex, iar alaiurile care merg din casă în casă duc cu ele chiar un plug.

Aho, aho, ho-ho / Mâine anul se-noieste / Plugusorul se porneste / Si începe a brazda / Pe la case a ura / Iarna-i grea, omatu-i mare, Semne bune anul are / Semne bune de belsug / Pentru brazda de sub plug“, sunt primele versuri ale Pluguşorului, care tradiţional se cântă în ultima zi a anului.

Citește și: Mesaje de Anul Nou: FELICITARI și URARI frumoase pe care le puteți trimite prietenilor

De asemenea, o dată cu intrarea în Noul An, de Sfântul Vasile, este bine să se ureze pentru bunăstare, iar în acest sens “Sorcova” este cel mai cunoscut colind.

Sorcova este un substitut al divinităţii fitomorfe, invocată de copii pentru a aduce oamenilor sorcoviţi viaţă lungă, sănătate şi prosperitate. Sorcova era confecţionată, la început, din una sau mai multe rămurele de pomi fructiferi (măr, păr, vişin, prun) sau de trandafir, tăiate şi puse în apă la înmugurit şi înflorit în ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) sau de Moş Nicolae (6 decembrie). Apoi, obiectul ritual cu care colindă copiii a început să fie realizat dintr-o nuia cu rămurele împodobite cu fire colorate de lână, cu beteală şi cu un fir de busuioc în vârf. În Bucovina, sorcova are ataşat un colopoţel. sorcova

Înclinată de mai multe ori în direcţia unei anumite persoane, sorcova joacă întrucât va rolul unei baghete magice, înzestrată cu capacitatea de a transmite vigoare şi tinereţe celui vizat. Textul urării, care aminteşte de o vrajă, nu face decât să întărească efectul mişcării sorcovei.

Sorcova, simbol al vegetaţiei de primăvară, este făcută astăzi din hârtie colorată şi flori artificiale. Copiii, după ce îşi sorcovesc părinţi şi rudele apropiate, pornesc, câte doi-trei, colindatul prin vecini. În timp ce rostesc textul: “Sorcova, vesela,/ Să trăiţi, să-mbătrâniţi/ Ca un măr, ca un păr/ Ca un fir de trandafir!/ Tare ca fierul,/ Iute ca oţelul!/ Tare ca piatra,/ Iute ca săgeata!/ La anul şi la mulţi ani!“, ating ritmic cu Sorcova uşa sau fereastra, dacă se colindă afară, sau corpul gazdelor, dacă se colindă înăuntru. După terminarea colindatului, Sorcova se păstrează peste an, ca un lucru sfânt, agăţată de peretele de la răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei.

Actualitate

13 noi cazuri de COVID-19 raportate astăzi, 21 ianuarie 2022, în Baia de Arieș, Câmpeni, Arieșeni, Bistra, Lupșa și Sohodol

Publicat

în

Astăzi, 21 ianuarie 2022, în județul Alba s-au înregistrat 308 cazuri noi de infectare cu COVID-19, potrivit informațiilor furnizate de Grupul de Comunicare Strategică.

Dintre aceste cazuri, 2 au fost atribuite orașului Baia de Arieș, 1 orașului Câmpeni, 7 comunei Arieșeni și câte 1 comunelor Bistra, Lupșa și Sohodol.

Localitățile din care provin cazurile de COVID-19 confirmate astăzi, 21 ianuarie 2022, în județul Alba.

ABRUD – 2 cazuri

AIUD – 21 cazuri

ALBA IULIA – 85 cazuri

BAIA DE ARIEȘ – 2 cazuri

BLAJ – 6 cazuri

CÂMPENI – 1 caz

CUGIR – 25 cazuri

OCNA MUREȘ – 13 cazuri

SEBEȘ – 34 cazuri

SJU ALBA – PSHIATRIE ADULȚI – 4 cazuri

TEIUȘ – 4 cazuri

ZLATNA – 5 cazuri

ALMAȘU MARE – 1 caz

ARIEȘENI – 7 cazuri

BISTRA – 1 caz

BLANDIANA – 2 cazuri

CÂLNIC – 1 caz

CENADE – 1 caz

CIUGUD – 6 cazuri

CIURULEASA – 1 caz

CRICĂU – 1 caz

DAIA ROMÂNĂ – 2 cazuri

GÂRBOVA – 3 cazuri

IGHIU – 3 cazuri

LUNCA MUREȘULUI – 1 caz

LUPȘA – 1 caz

METEȘ – 1 caz

MIHALȚ – 2 cazuri

NOȘLAC – 2 cazuri

PIANU – 3 cazuri

SĂLIȘTEA – 2 cazuri

SÂNTIMBRU – 1 caz

SĂSCIORI – 2 cazuri

ȘIBOT – 2 cazuri

SOHODOL – 1 caz

ȘONA – 1 caz

ȘPRING – 2 cazuri

STREMȚ – 1 caz

UNIREA – 2 cazuri

VALEA LUNGĂ – 2 cazuri

VINȚU DE JOS – 2 cazuri

Cazuri de reinfectare:

AIUD – 2 cazuri

ALBA IULIA – 21 cazuri

BLAJ – 7 cazuri

CUGIR – 2 cazuri

OCNA MUREȘ – 2 cazuri

SEBEȘ – 3 cazuri

SJU ALBA – PSHIATRIE ADULȚI – 1 caz

BLANDIANA – 1 caz

CÂLNIC – 1 caz

CIUGUD – 3 cazuri

HOPÂRTA – 1 caz

PIANU – 1 caz

SÂNTIMBRU – 1 caz

SĂSCIORI – 1 caz

ȘONA – 1 caz

UNIREA – 1 caz

Joi, în județul Alba au fost prelucrate în total 1.412 de teste, 718 PCR și 694 de teste rapide. Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 382.497 mai exact, 312.167 de teste PCR și 70.330 de teste rapide.

Citește mai mult

Actualitate

12 noi cazuri de COVID-19 raportate astăzi, 20 ianuarie 2022, în Câmpeni, Albac, Bistra, Gârda de Sus, Lupșa, Sohodol și Vidra

Publicat

în

Astăzi, 20 ianuarie 2022, în județul Alba s-au înregistrat 299 cazuri noi de infectare cu COVID-19, potrivit informațiilor furnizate de Grupul de Comunicare Strategică.

Dintre aceste cazuri, 4 au fost atribuite orașului Câmpeni, 3 comunei Albac (1 caz noi și 2 reinfectări), Vadu Moților și câte 1 comunelor Albac, Bistra, Gârda de Sus (reinfectare), Lupșa, Sohodol și Vidra.

Localitățile din care provin cazurile de COVID-19 confirmate astăzi, 20 ianuarie 2022, în județul Alba.

ALBA IULIA – 96 cazuri

ABRUD – 3 cazuri

AIUD – 29 cazuri

BLAJ – 10 cazuri

CÂMPENI – 4 cazuri

CUGIR – 33 cazuri

OCNA MUREŞ – 11 cazuri

SEBEȘ – 18 cazuri

TEIUȘ – 4 cazuri

ZLATNA – 1 caz

ALBAC – 1 caz

BISTRA – 1 caz

CÂLNIC – 1 caz

CERGĂU – 1 caz

CIUGUD – 2 cazuri

DAIA ROMÂNĂ – 2 cazuri

GALDA DE JOS – 1 caz

GÂRBOVA – 2 cazuri

JIDVEI – 2 cazuri

LUNCA MUREŞULUI – 1 caz

LUPȘA – 1 caz

METEȘ – 2 cazuri

MIRĂSLĂU – 1 caz

PIANU – 1 caz

SĂLISTEA – 3 cazuri

SÂNCEL – 1 caz

SÂNTIMBRU – 3 cazuri

SĂSCIORI – 3 cazuri

ȘIBOT – 1 caz

SOHODOL – 1 caz

ȘONA – 3 cazuri

ȘPRING – 1 caz

ȘUGAG – 1 caz

UNIREA – 4 cazuri

VALEA LUNGĂ – 5 cazuri

VIDRA – 1 caz

VINȚU DE JOS – 1 caz

Cazuri de reinfectare:

ALBA IULIA – 18 cazuri

AIUD – 5 cazuri

BLAJ – 2 cazuri

CUGIR – 2 cazuri

OCNA MUREŞ – 4 cazuri

SEBEȘ – 6 cazuri

TEIUȘ – 1 caz

ALBAC – 2 cazuri

CIUGUD – 1 caz

GÂRDA DE SUS – 1 caz

VALEA LUNGĂ – 1 caz

Citește mai mult

Actualitate

15 noi cazuri de COVID-19 raportate astăzi, 19 ianuarie 2022, în Câmpeni, Albac, Avram Iancu, Bistra, Horea Lupșa și Vadu Moților

Publicat

în

Astăzi, 19 ianuarie 2022, în județul Alba s-au înregistrat 289 cazuri noi de infectare cu COVID-19, potrivit informațiilor furnizate de Grupul de Comunicare Strategică.

Dintre aceste cazuri, 3 au fost atribuite orașului Câmpeni, (2 cazuri noi și 1 reinfectare), câte 3 comunelor Albac și Vadu Moților, 2 comunei Bistra și câte 1 comunelor Avram Iancu și Horea.

Localitățile din care provin cazurile de COVID-19 raportate astăzi, 19 ianuarie 2022, sunt următoarele:

ABRUD – 5 cazuri

AIUD – 22 cazuri

ALBA IULIA – 94 cazuri

BLAJ – 5 cazuri

CÂMPENI – 2 cazuri

CUGIR – 21 cazuri

OCNA MUREȘ – 12 cazuri

SEBEȘ – 15 cazuri

TEIUȘ – 5 cazuri

ZLATNA – 1 caz

ALBAC – 3 cazuri

AVRAM IANCU – 1 caz

BISTRA – 2 cazuri

BLANDIANA – 1 caz

BUCIUM – 2 cazuri

CÂLNIC – 2 cazuri

CIUGUD – 5 cazuri

CIURULEASA – 3 cazuri

CRĂCIUNELU DE JOS – 3 cazuri

DAIA ROMÂNĂ – 2 cazuri

GÂRBOVA – 1 caz

HOREA – 1 caz

IGHIU – 2 cazuri

JIDVEI – 1 caz

LOPADEA NOUĂ – 1 caz

LUNCA MUREȘULUI – 1 caz

LUPȘA – 2 cazuri

METEȘ – 2 cazuri

MIHALȚ – 1 caz

NOȘLAC – 1 caz

OHABA – 1 caz

RĂDEȘTI – 3 cazuri

RIMETEA – 1 caz

ROȘIA MONTANĂ – 1 caz

SÂNTIMBRU – 3 cazuri

SĂSCIORI – 2 cazuri

ȘIBOT – 1 caz

ȘUGAG – 1 caz

UNIREA – 5 cazuri

VADU MOȚILOR – 3 cazuri

VALEA LUNGĂ – 6 cazuri

VINȚU DE JOS – 1 caz

Cazuri de reinfectare:

ABRUD – 2 cazuri

AIUD – 4 cazuri

ALBA IULIA – 20 cazuri

BLAJ – 1 caz

CÂMPENI – 1 caz

CUGIR – 2 cazuri

OCNA MUREȘ – 1 caz

SEBEȘ – 5 cazuri

SJU ALBA – PSHIATRIE ADULȚI – 1 caz

TEIUȘ – 1 caz

METEȘ – 2 cazuri

SĂLIȘTEA – 1 caz

STREMȚ – 1 caz

Marți, în județul Alba au fost prelucrate în total 1.214 de teste, 672 PCR și 542 de teste rapide. Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 379.807 mai exact, 310.769 de teste PCR și 69.038 de teste rapide.

Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Politică

Știrea ta

Societate

Sport

Economie

Din Județ

Articole Similare

campeniinfo, stiri campeni, informatii campeni