campeniinfo, stiri campeni, informatii campeni

Acasă » Știri din zonă » Restaurarea bisericii monument istoric „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Gîrda de Sus, subiect de dispută în instanţă

Restaurarea bisericii monument istoric „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Gîrda de Sus, subiect de dispută în instanţă

Publicat în 10.09.2017 la ora 20:40

Datând din anul 1792, ea poartă hramul ”Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: AB-II-m-A-00228.

În primii ani ai secolului al XIX-lea, interiorul a fost pictat, după cum menționează inscripția de pe iconostas: ”Această (sfântă) biserică s-au întemeiat la anul 1792 și s-a zugrăvit la 1804 cu cheltuiala poporului, ajutând Purcel Petru cu 80 de numărături, purtător de grijă și crâsnic a fost Suci Costin, împărat fiind Franțiscus al II-lea, protopop Gavril Ighian Popa, Tudoraș Pașca, zugrafi Simion Silaghi de Abrudbania, Gavril Silaghi, diac Moncan Ion”.

Pictura murală, păstrată în condiții relativ bune, este în stil baroc, caracteristic lucrărilor cunoscutului pictor din Abrud, Simion Silaghi, care lucrează aici cu fratele său Gavril. Iconostasul este, de asemenea, pictat de cei doi frați între 1798-1804. Experimentatul Simion și-a păstrat pentru sine absida altarului, tâmpla, arcul de triumf și peretele nordic al navei, restul rămânând în seama tânărului său fiu, care se afla poate pentru prima dată în fața unei atât de importante provocări. Diferența calitativă între cei doi artiști este ușor vizibilă, iar ampla implicare a lui Gavril face mai ușor de înțeles de ce tematica abordată este atât de restrânsă.

Practic, întregul program iconografic specific naosului este redus la figurile Evangheliștilor, înfățișați câte doi pe un perete, împreună cu simbolurile caracteristice, și la ciclul Patimilor lui Iisus, care ocupă registrul inferior. În compensație, pe arcul de triumf sunt reprezentate Fericirile, o adevărată „marcă” a atelierului de pictură de la Abrud, iar pictura tâmplei, pe trei registre, oferă un spectacol vizual inedit pentru această componentă a bisericii: în partea de sus, pe un fundal arhitectonic sofisticat, are loc scena Răstignirii; dedesubt, sub arcade, stau Apostolii, avându-l în mijloc pe Iisus, iar partea inferioară este împărțită în cinci casete, în care se află reprezentate Duminica tuturor sfinților, Pogorârea Sfântului Duh, Înălțarea lui Iisus și Pogorârea la iad. În caseta din mijloc a fost decupată o fereastră circulară, pentru a spori lumina lăsată să pătrundă în altar. În funcție de această ferestruică este ordonată și compoziția, o adevărată metaforă a Mântuirii: practic, golul ferestrei este transformat într-un fel de cârmă de corabie, în jurul căreia stau patru personaje: părinții Fecioarei Maria și cei ai lui Ioan Botezătorul. Din păcate, ca în cazul prea multor lăcașuri, degradarea picturii era avansată. Este regretabilă pierderea imaginii Judecății de apoi, care a avut un specific aparte.

La Gîrda de Sus, acesta a fost dat de figurile „lacomului care taie pământul altuia” și a „fermecătorului care ia fetele”. În patrimoniul bisericii se află mai multe icoane pe lemn, ce datează din secolul al XIX-lea, precum și câteva icoane pe sticlă. Clopotul mic a fost turnat în 1874. Ioan Lupaș găsea aici un ”Octoih” de la 1792 pe care-l menționase în raportul pe 1924 al Comisiunii Monumentelor Istorice-Secția pentru Transilvania. Acest obiectiv are aviz de restaurare de la Ministerul Culturii și a primit finanțare prin planul național de restaurare, în 2012. Constructorul acreditat de Ministerul Culturii este Taina Lemnului SRL Maramureș, prin Vasile Pop, pe partea de conservare-restaurare- achiziție și SC ARC MONDO SRL, prin Sanda Bucur, pe partea de proiect, asistență tehnică de specialitate acordată constructorului, conservare – restaurare pictură murală.

”Restauratorul este încă în litigiu cu Ministerul Culturii, biserica este gata numai pe exterior. Primăria Gîrda a făcut doar proiectul tehnic și a făcut demersuri pentru finanțare. În rest, contractul a fost între Ministerul Culturii și constructor. La interior s-a mai lucrat, restaurarea picturii se face separat de contractul cu Ministerul Culturii. Se fixează cu ceva uleiuri pictura veche, pe lemn, să nu se mai distrugă”, a explicat pentru ziarul „Unirea” primarul din Gîrda de Sus, Marin Vîrciu. În timpul lucrărilor de restaurare a bisericii au apărut probleme ascunse care necesitau intervenții suplimentare, în sensul că la acoperiș au fost identificate elemente suplimentare care trebuiau înlocuite. La pardoseli au apărut probleme suplimentare.

Constructorul a notificat Institutul Național al Patrimoniului (INP), prin care s-a derulat finanțarea, și a solicitat o suplimentare a fondurilor. A intervenit între constructor și INP un blocaj. În 2014, SC Taina Lemnului a dat în judecată INP-ul. În decembrie 2015, Tribunalul Alba a respins acţiunea formulată de reclamanta SC Taina Lemnului SRL, în contradictoriu cu pârâţii Institutul Naţional al Patrimoniului şi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional. În octombrie 2016, Curtea de Apel Alba Iulia a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatului Ministerul Culturii și a respins apelul declarat de reclamanta SC Taina Lemnului Deseşti, județul Maramureş, împotriva sentinţei civile nr. 2533 din 11.12.2015 pronunţată în dosarul nr. 1962/107/ 2014 al Tribunalului Alba, pe care a menţinut-o în totalitate. Decizia a fost definitivă, Curtea de Apel neadmițând solicitarea restauratorului de a obține bani în plus de la Ministerul Culturii.

Între timp, biserica a fost reabilitată pe exterior și a fost zugrăvită în albastru. Pentru execuția lucrărilor de consolidare – restaurare la biserica de lemn ”Sf. Ioan Botezătorul” din comuna Gîrda de Sus, SC Taina Lemnului Deseşti a încheiat un contract de execuție pentru suma de 620.934,08 de lei, respectiv 145.479,14 de euro cu Institutul Național al Patrimoniului, în 2010. Fondurile au fost alocate abia în 2012. Potrivit presei maramureșene, în septembrie 2012, numele lui Vasile Pop, de la Taina Lemnului din Desești, a apărut alături de alți trei cunoscuți restauratori cu firme din Maramureș, plus alți patru angajați de la INP, care au fost ridicați de poliție și duşi la Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti cu propunere de arestare preventivă.

Restauratorii au fost bănuiți că ar fi obţinut contracte de achiziţii publice în valoare de peste 2,2 milioane de euro, fără a fi respectate prevederile legale, cu sprijinul unor funcţionari care lucrau în INP, în perioada august – septembrie 2012. Magistrații din cadrul Judecătoriei Sectorului 4 au refuzat atunci cererea de arestare preventivă. În plus, cei în cauză și-au rezervat dreptul de a acționa în instanță pentru denunț calomnios.

Acest articol a fost citit de 201 ori

Restaurarea bisericii monument istoric „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Gîrda de Sus, subiect de dispută în instanţă
5 (100%) 1 vote

Comentarii

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Completează termenul lipsă * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.