Pompierii militari din Câmpeni și SVSU Avram Iancu au fost solicitați să intervină, vineri după-amiază, în cătunul Cârțulești, comuna Avram Iancu, pentru localizarea și stingerea unui incendiu izbucnit la o anexă gospădărească care s-a extins la litieră de pădure.

„Secția de pompieri Câmpeni intervine pentru stingerea unui incendiu izbucnit pe raza loc. Cârțulești, com. Avram Iancu. Este vorba despre un incendiu izbucnit la o anexă gospodărească din lemn. Forțe alocate: 1 x autospecială de stingere cu apă și spumă și SVSU Avram Iancu”, a transmis ISU Alba.

UPDATE: „Forțele de intervenție au ajuns la locul producerii incendiului. A ars 2 mp din peretele anexei, aproximativ 500 mp de vegetație uscată și aprox 100 mp litieră pădure aflate in proximitatea izbucnirii incendiului. Se intervine pentru stingerea în totalitate a incendiului. Fară victime”, a mai transmis ISU Alba.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Câmpeni Info și pe GOOGLE NEWS

Primatul orașului Baia de Arieș, Darius Dup, face apel la cetățeni să nu mai hrănească câinii fără stăpân din oraș, după ce aceștia s-au înmulțit peste măsură și creează probleme copiilor și adulților cvare trec pe străzile străzile Transformatorului și 1 Mai.

„Având în vedere numărul crescut de câini cu stăpân care circulă nesupravegheați pe domeniul public, rugăm proprietarii care şi-au identificat animalele să ia măsurile necesare pentru a le ţine închise în curți.

Situaţia este semnalată ca fiind problematică pe străzile Transformatorului și 1 Mai.

Menţionăm că au fost înregistrate plângeri din partea cetăţenilor, inclusiv a părinților, referitoare la faptul că persoanele care tranzitează aceste zone, în special copiii care merg la școală, se simt în pericol de a fi muşcaţi.

Totodată, în ceea ce privește câinii fără stăpân, rugăm cetăţenii să evite hrănirea acestora pe domeniul public, întrucât această practică contribuie la menținerea și înmulţirea lor în zonă.

Vă mulțumim pentru înțelegere și sprijin!”, a transmis primarul orașului Baia de Arieș, Marius Dup.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Câmpeni Info și pe GOOGLE NEWS

Unul dintre cele mai spectaculoase și vechi obiceiuri pascale din Munții Apuseni, Prăgșorul, continuă să fie păstrat cu sfințenie în comuna Bistra, unde localnicii duc mai departe o tradiție veche de peste 270 de ani.

Și în acest an, sărbătoarea a reunit comunitatea din Bistra, marcând un moment important din viața comunei. Prăgșorul începe în Vinerea Mare, odată cu slujba de Prohod, și se încheie în Duminica Tomii, cunoscută și ca Paștele Mic, îmbinând armonios elemente religioase și laice.

Obiceiul este dus mai departe de feciorii necăsătoriți ai satului, cunoscuți drept „crai”. Aceștia instalează în curtea bisericii toaca și țevile pentru tradiționalele „pușcături” și le păzesc cu strictețe, conform datinii. În noaptea de vineri spre sâmbătă, craii veghează Mormântul Domnului, îmbrăcați în ținută militară, într-un ceremonial solemn care impresionează an de an.

Pe parcursul sărbătorii, sunetul toacei și al țevilor cu carbid răsună în sat, menținând vie atmosfera specifică Prăgșorului. În ziua de Paști, după Vecernie, este ales Primul Crai – feciorul care urmează să se căsătorească în acel an.

A doua zi de Paști aduce un moment deosebit de așteptat: craii, îmbrăcați în costume populare și însoțiți de taraf, merg din casă în casă, invitând fetele și femeile la balul tradițional. În urma acestui ritual, este aleasă „Prima Crăiasă”, cea mai darnică dintre fete, al cărei nume este dezvăluit abia la începerea petrecerii.

În acest an, ceata crailor din Bistra – Centru a fost formată din: Macarie Vlăduț, Selagea Raul, Corcheș Eduard, Rîșteiu Marius, Rîșteiu Andrei, Jurcă Dragoș, Adam Adrian, Rîștei Iulian și Dandea Ciprian.

În acest an, rolurile principale au fost asumate de Macarie Vlăduț, desemnat Primul Crai, și Moga Maria, aleasă Prima Crăiasă, cei doi deschizând oficial jocul și petrecerea care a ținut până în zori.

Celelalte crăiese au fost: Gligor Anamaria, Târnăvean Andreea, Balea Cipriana, Balea-Paven Ioana, Moș Ștefania, Balea Diana, Corcheș Roxana și Donea Claudia.

Prima crăiasă din rândul femeilor căsătorite a fost Bistrian Alina urmată de: Creț Ileana, Rîșteiu Alina, Gligor Dorina, Leș Corina, Vodă Marinela, Dandea Alexandra, Bîrla Sanda și Petruța Monica.

Prăgșorul are rădăcini adânci în istorie, fiind adus la Bistra în jurul anului 1753 de episcopul greco-catolic Petru Pavel Aron. De-a lungul timpului, obiceiul a devenit un simbol al identității locale și al coeziunii comunității.

Traian Gligor, primarul comunei Bistra subliniază importanța păstrării acestei tradiții: „Prăgșorul nu este doar un obicei, ci o parte esențială a identității noastre. Este o moștenire pe care avem datoria să o păstrăm și să o transmitem mai departe generațiilor viitoare. Ne bucurăm că tinerii din comună se implică activ și duc mai departe această tradiție unică în țară. În acest sens, am făcut și demersurile necesare pentru protejarea Prăgșorului, inclusiv înregistrarea lui ca marcă la OSIM. Vreau să le mulțumesc tuturor celor care au făcut posibilă continuarea acestui obicei.”

Astfel, în fiecare an, Prăgșorul reafirmă spiritul viu al comunității din Bistra, transformând sărbătoarea Paștelui într-un moment de unitate, tradiție și bucurie autentică.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Câmpeni Info și pe GOOGLE NEWS