campeniinfo, stiri campeni, informatii campeni

Acasă » Actualitate » Tulnicăreasa Mariana Gligor şi meșterul popular Nicolae Coroiu premiați de Ministerul Culturii și Identității Naționale, în cadrul Galei „Tezaure Umane Vii – 2019”

Tulnicăreasa Mariana Gligor şi meșterul popular Nicolae Coroiu premiați de Ministerul Culturii și Identității Naționale, în cadrul Galei „Tezaure Umane Vii – 2019”

Publicat în 05.03.2019 la ora 12:00

Tulnicăreasa Mariana Gligor şi Nicolae Coroiu, constructor de instrumente populare tradiţionale, au fost premiați, vineri, 1 martie 2019, în cadrul Galei „Tezaure Umane Vii – 2019”, manifestare ce a avut loc la București, în aula Ministerului Culturii și Identității Naționale.

Evenimentul are la bază iniţiativa UNESCO pentru salvgardarea, păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural imaterial. Participarea la acest eveniment a fost asigurată de Consiliul Judeţean Alba, prin Centrul de Cultură „Augustin Bena”. Mariana Gligor şi Nicolae Coroiu au fost declaraţi „Tezaure Umane Vii” în anul 2015. Din anul 2016, programul a fost oprit şi nu au mai fost acordate aceste titluri, până în anul 2018, când programul a fost reluat. Gala „Tezaure Umane Vii 2019” a fost deschisă de sunetul unic al tulnicului din Munţii Apuseni în interpretarea Marianei Gligor, iar în cadrul acesteia au fost premiaţi toţi cei declaraţi „Tezaure Umane Vii” în 2015 şi 2018. Centrul de Cultură „Augustin Bena” a mai depus, în 2018, alte 6 noi candidaturi din judeţul Alba pentru acest titlul, însă toate dosarele au fost respinse, fără nici o motivare, de către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. Totuşi judeţul Alba se poate lăuda cu cele mai multe titluri de „Tezaur Uman Viu” obţinute de-a lungul timpului: în anul 2010 – Maria Deac Poenariu (pictor iconar din Laz); în anul 2011 – Olivia Tima (ţesătoare din Sălciua) şi Constantin Perţa (cioplitor din Ceru Băcăinţi); în anul 2013 – Gligor Nicodim (dogar din Vidra) şi Nicolae Muntean (iconar din Vinerea); în anul 2015 – Mariana Gligor (tulnicăreasă din Cîmpeni) şi Nicolae Coroiu (constructor de ţiteră/ ţâmbă din Avram Iancu).

Unii dintre aceşti păstrători ai patrimoniul cultural, respectiv Maria Deac Poenaru, Constantin Perţa şi Gligor Nicodim, au trecut la cele veşnice, însă meşteşugul lor este dus mai departe de ucenicii acestora.

Mariana Gligor s-a născut în anul 1947, în comuna Vidra din Munţii Apuseni, iar de la vârsta de 7 ani cântă la tulnic. Tulnicăreasa este cea care păstrează de mulţi ani această tradiţie a moţilor din Apuseni fiind instructor pentru numeroase generaţii de tineri. În anul 2001 a pus bazele grupului de tulnicărese de la Câmpeni, iar în timp acesta a ajuns cunoscut atât în ţară cât şi în străinătate. Tatăl Marianei a fost unul dintre cei mai renumiţi meşteri de tulnice, el fiind şi cel care i-a insuflat pasiunea pentru acest instrument tradiţional. Tulnicul, instrument promovat şi păstrat cu sfinţenie de Mariana Gligor, este unul dintre cele cinci tipuri de instrumente tradiţionale din România şi are lungimi variind între 1,5 şi 3 metri. Acesta este un instrument muzical străvechi, fiind realizat din doage de lemn de molid, lipite cu răşină şi fixate cu cercuri de jneapăn, de salcie sau de brad. În vechime, la tulnic cântau de obicei femeile şi fetele pentru a anunţa anumite primejdii sau evenimente importante din familie sau din comunitate.

Nicolae Coroiu a urmat cursurile Liceului Pedagogic din Abrud, iar din anul 1970 este învăţător şi profesor de muzică în comuna Avram Iancu. Dascălul construieşte şi promovează ţitera sau ţâmba, un instrument vechi, specific moţilor din Apuseni. Instrumentul arhaic aminteşte de vioară şi ţambal, fiind întâlnit în mai multe zone din ţară, însă în Munţii Apuseni are o formă unică, iar moţii îi spun ţâmbă şi nu ţiteră, termenul sub care este întâlnit în cărţile de specialitate. Ţâmba este o cutie de rezonanţă din lemn de brad, iar Nicolae Coroiu este şi meşterul care mai păstrează tainele construcţiei acestui instrument vechi. În anul 2004, Nicolae Coroiu a pus bazele unei formaţii de ţâmbe formată din tinerii săi elevi, formaţie denumită „Crăişorul”, după numele Eroului Naţional Avram Iancu.

Acest articol a fost citit de 109 ori

Comentarii

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.