campeniinfo, stiri campeni, informatii campeni

Acasă » Știri din zonă » Valea Arieşului are o „stea” şi o „perlă” cu care moţii se pot mândri!

Valea Arieşului are o „stea” şi o „perlă” cu care moţii se pot mândri!

Publicat în 18.09.2013 la ora 10:00

pensiune valea ariesuluiEste vorba despre două pensiuni de „5 margarete” care atrag anual mulţi turişti în zonă.

Familia Ioan şi Viorica Popa este prima familie care s-a orientat spre o afacere în domeniul turismului rural pe Valea Arieşului Mare. Cei doi soţi, amândoi având o oarecare experienţă în comerţ, au inaugurat în anul 1996 o pensiune mică, o vilişoară care s-a numit „Căbănuţa Ancuţa”. Intimă şi cochetă, aceasta a fost, se pare, prima pensiune agroturistică din Albac, cu cinci camere şi 16 locuri de cazare. Ea a rămas până în zilele noastre la fel, aducându-i-se doar îmbunătăţirile impuse de confortul sporit cerut de beneficiari. Relativ uşor de întreţinut, fiind construită chiar la doi paşi de locuinţa familiei Popa, „Căbănuţa Ancuţa” a devenit vestită pe Valea Arieşului Mare, şi foarte căutată, deoarece la vremea respectivă nu prea erau spaţii de cazare în zonă. Prin urmare, afacerea a mers destul de bine, aşa că, în anul 2000, după patru ani de la deschiderea „căbănuţei”, familia Popa a inaugurat o nouă pensiune, chiar la intrare în comuna Albac. Aceasta, denumită „Perla Arieşului”, are aproximativ 45 de locuri de cazare, în camere cu un pat, cu două şi cu trei paturi, dar la nevoie capacitatea poate fi extinsă. De data aceasta, „Perla Arieşului” a fost pusă la punct după toate standardele turismului montan modern. Între timp, în zonă a început să se dezvolte turismul şi au mai apărut şi alte pensiuni. Prin urmare şi promovarea a devenit mai eficientă, odată cu deschiderea tot mai mare a României spre Europa. Aşa că, fireşte, afacerea a luat amploare. Dorind să extindă spaţiile de cazare la prima pensiune, soţii Popa au fost sfătuiţi de specialişti să elaboreze un proiect cu fonduri europene şi să mai realizeze o pensiune. Zis şi făcut, aşa că în anul 2006 a fost inaugurată încă o pensiune a acestei familii de întreprinzători: „Steaua Arieşului”, amplasată aproape de ieşirea din comuna Albac, spre Arieşeni, cu o capacitate de cazare similară cu cea a „Perlei Arieşului”. Azi cele trei pensiuni ale familiei Popa sunt printre cele mai căutate de pe Valea Arieşului Mare şi din Munţii Apuseni. Afacerea este condusă de capul familiei, Ioan Popa, ajutat de soţia sa, precum şi de fiul său (care se ocupă mai ales de „Perla Arieşului”). Fiica familiei Popa s-a îndreptat spre o altă carieră: cea de notar public şi de… „mămică”, deoarece s-a căsătorit cu preotul din comună şi au împreună trei copilaşi binecuvântaţi cu isteţime şi sănătate.
Cu prilejul unei recente vizite în zonă, am avut ocazia de a sta de vorbă cu cei doi soţi, Ioan şi Viorica Popa, aflând mai multe lucruri despre satisfacţiile şi dificultăţile pe care le are un proprietar de pensiune din Munţii Apuseni.
– Care este cea mai mare satisfacţie pe care o aveţi în munca aceasta fără istov, de proprietar de pensiune turistică?
– Satisfacţia noastră este satisfacţia clientului, respectiv a turistului, indiferent că acesta vine din ţară sau de peste hotare. Suntem încântaţi când vedem că ne caută turişti români din toate colţurile ţării, dar şi străini: evrei, suedezi, francezi, polonezi, cehi, unguri etc., care au auzit de noi de la prieteni de-ai lor, care au avut ocazia de a fi cazaţi la noi şi care au fost foarte mulţumiţi. Calitatea serviciilor noastre este confirmată astfel, atât în ceea ce priveşte condiţiile de cazare, cât şi în ceea ce priveşte servirea mesei. Chiar şi acum avem cazat un cuplu de suedezi, care a venit aici în… luna de miere! Suntem foarte bucuroşi de acest lucru şi le-am pregătit multe surprize, având toată grija ca tinerii şi prietenii lor care-i însoţesc să se simtă bine.
– Cum privesc localnicii, prietenii şi vecinii dumneavoastră faptul că v-aţi dezvoltat afacerea atât de frumos?
– Or fi fiind, poate, şi cârcotaşi şi invidioşi printre albăceni, dar cei mai mulţi sunt conştienţi de faptul că dezvoltarea noastră îi ajută şi pe mulţi dintre ei. De pildă noi am creat aici 12 locuri de muncă, într-o zonă în care se găseşte foarte greu de lucru. Locuri de muncă permanente: 6 la „Steaua Arieşului” şi 6 la „Perla Arieşului”. Chiar dacă cel mai bine ne merge în perioada iulie-septembrie, în fiecare an, noi nu renunţăm la serviciile menajerelor, spălătoreselor şi bucătăreselor. Nu putem şti niciodată când ne poate veni un grup mare de turişti, pe neaşteptate! Se întâmplă lucrul acesta vara, dar se mai întâmplă şi iarna, câteodată, mai ales în preajma sărbătorilor, când oamenii caută ceva deosebit pentru a-şi petrece Anul Nou…
– Deci, iarna vin mai puţini turişti…
– Depinde de calitatea zăpezii. Dacă ninge în toată ţara, e mai slab, dar uneori ninge mai mult la noi, iar atunci vin numeroşi turişti şi se cazează la noi, deşi până la Arieşeni sunt peste 20 de kilometri de drum. Oricum, e un drum pe care vizitatorii zonei au, cu adevărat, ce vedea, căci sunt peisaje de o frumuseţe inegalabilă. Aşteptăm să se pună în funcţiune şi pârtia de schi de la Gârda, despre care se vorbeşte cam de multă vreme. Atunci vom avea o pârtie mai aproape şi cred că vom avea şi mai mulţi turişti!
– Sunt atraşi turiştii şi de clasificarea cu „5 margarete” pe care o are „Steaua Arieşului”?
– Fireşte, căci turiştii caută şi confort ireproşabil, iar „margaretele” sunt garanţia acestui confort. Dar pentru obţinerea acestei clasificări să ştiţi că am făcut multe investiţii şi sacrificii. Am absolvit chiar un curs de specializare în agroturism şi am fost în vizite de documentare în străinătate, unde am dobândit o experienţă benefică. Dar sunt şi turişti nepretenţioşi, care caută spaţii intime şi mai ieftine, precum cele de la „Căbănuţa Ancuţa”, iar noi putem satisface toate gusturile.
– Există şi insatisfacţii în această muncă?
– Singurele insatisfacţii sunt cele referitoare la rigorile prea mari la care suntem supuşi noi, toţi proprietarii de pensiuni. Nouă, de pildă, ni s-a impus să facem grajdurile animalelor departe, dincolo de râu, şi coteţele găinilor. Păi, nu vă supăraţi, noi am fost în Franţa şi acolo grajdurile vitelor erau chiar în spatele cabanei, atât de aproape încât mirosea a bălegar până în camere. Oricum, faptul că ni s-a impus să ţinem animalele mai la distanţă tot ne-a avantajat întrucâtva, deoarece acolo am făcut şi un loc de campare, unde se poate face focul şi se poate pregăti grătar sau mititei, în aer liber. Dar, repet, ca şi alţi proprietari de pensiuni, ne cam nemulţumeşte faptul că nu putem folosi decât puţine dintre produsele propriei noastre gospodării pentru a asigura masa turiştilor cu produse naturale, ecologice…
– Veţi mai construi în viitor vreo pensiune?
– Deocamdată ajunge! Să fim numai sănătoşi şi să putem să le ţinem pe acestea în funcţiune. Dar pentru aceasta este nevoie de o cât mai bună relaţionare şi promovare a zonei, pentru a atrage turiştii în număr cât mai mare!

Acest articol a fost citit de 960 ori

Comentarii

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.