Între 24 și 27 mai, Ghețarul ”Focul Viu”, situat în Parcul Natural Apuseni, a fost vizitat nu numai de turiști ci și de o echipă de cercetători de la Institutul de Speologie „Emil Racoviță” departamentul Cluj și Universitatea ”Ștfan cel Mare” din Suceava.

Aceștia au extras o carotă de circa 5 metri din gheața perenă care se găsește în rezervația științifică a acestei peșteri. Probele de gheață din această carotă vor fi studiate în laboratoare din România (Suceava), Anglia (New Castle), Italia (Milano) și Polonia (Gliwice).

Studiul se face în baza proiectului ”CLIMFOR” (www.silvic.usv.ro/climfor/) finanțat de E.E.A. Grants. Acest proiect studiază răspunsul pădurilor la schimbările climatice din ultimii 1000 de ani. În stratele acestui ghețar subteran sunt conservate informații priviind structura și dinamica pădurii din zonă în care se află peștera, precipitațiile care au căzut (tipul, frecvența și intensitatea acestora), precum și eventualele erupții vulcanice din Europa care ar fi putut influența clima locală.

Dr. Aurel Perșoiu, cercetător la Institutul de Speologie ”Emil Racoviță” – departamenul Cluj și la Universitatea ”Ștefan cel Mare” din Suceava ne-a declarat: ”scopul acestui studiu este reconstituirea schimbărilor climatice care au afectat Europa Central-Estică în ultimii circa 2000 de ani. Ne interesează în principal viteza cu care s-a schimbat climatul și magnitudinea schimbărilor. Asta deoarece cunoscând ce s-a întâmplat în trecut să putem înțelege mai bine schimbările din viitor. Pentru a obține această reconstituire am făcut un foraj de mai mulți metri adâncime în Ghețarul Focul Viu, al doilea ca vechime din România și din Europa, după Ghețarul Scărișoara.

Analizând această gheață vom putea răspunde la întrebări precum: cât de mult s-a schimbat temperatura în ultimii 2000 de ani, când au avut loc schimbările de temperatură, cât de rapide au fost aceste schimbări. Analizând și polenul prins în gheață, am putea răspunde în ce măsură aceste schimbări climatice au afectat și vegetația. S-a schimbat compoziția pădurii? Pădure de molid, pădure de brad? Încă nu știm. Sperăm să avem un răspuns la aceste întrebări la sfârșitul anului viitor când vom termina de analizat carota extrasă. ”

Carmen Bădăluță doctorand la  Universitatea ”Ștefan cel Mare” din Suceava, departamentul de geografie ne-a declarat: ”scopul studiului nostru îl reprezintă schimbările paleoclimatice pe baza izotopilor stabili de oxigen pentru temperatură, de carbonați pentru cantitatea de precipitații, și de sulfați pentru erupțiile vulcanice. Acestea ne vor ajuta să reconstituim climatul din ultimii 2000 de ani.”

Ghețarul Focul Viu a fost menționat ca obiectiv turistic de Czaran Gyula la inceputul secolului XX, și descris mai apoi de Valeriu Pușcariu în 1934. A fost studiat începând cu 1948 de cercetătorii Institutului de Speologie ”Emil Racoviță” Cluj, prima hartă fiind realizată de Prof. Dr. Iosif Viehmann și Mihai Șerban. Sala de circa 68m lungme și 46m lățime adăpostește un bloc de gheață cu un volum de circa 25000 mc (al 3-lea din România după Ghețarul Scărișoara și Ghețarul din Avenul Borțig. Numele vine de la fapul că printr-o fereastră din tavanul peșterii, razele de soare care cad pe blocul de gheață îi dau acestuia un aspect de ”fumegare”, ca și cum ar adăposti un foc.

Dificultatea cercetărilor este generată de faptul că acest obiectiv turistic se află în pădure, la o distanță de circa 1 oră de drumeție de la cel mai apropiat dum auto. Astfel echipamentele necesare (generator de curent, cablu, foreză etc), sunt greu de transportat pe potecile din acea pădure, iar forarea la o temperatură apropiată de 0 grade Celsius, nu este ușoară.

La reușita acestei cercetări a contribuit Administrația Parcului Natural Apuseni, prin avizarea studiului, personal de la Ocolul Silvic Sudrigiu și de la Asociația Speologică ”Sfinx” Gârda.

Președinte A.S. Sfinx Gârda

Dr. Ciubotărescu C.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Câmpeni Info și pe GOOGLE NEWS